Aruncarea în aer a barajului de la Nova Kahovka de către forțele militare ale Moscovei reprezintă o încălcare directă a Convenției de la Geneva, care interzice în mod expres, în cadrul unui Protocol adițional din 1977, distrugerea unor astfel de elemente cruciale de infrastructură care conțin „forțe periculoase” care pot cauza pierderi importante populației civile. Amploarea dezastrului umanitar și ecologic - provocat de distrugerea acestui baraj - e similară, conform surselor media ucrainene, cu efectele produse de o veritabilă armă de distrugere în masă, fără ca Federația Rusă să fi folosit, efectiv, în acest caz, o bombă nucleară.
Barajul peste Nipru de la Nova Kahovka din regiunea Herson a fost aruncat în aer în noaptea de luni spre marți. Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că a început evacuarea locuitorilor din zonele „periculoase” și a cerut populației să-și ia doar „documentele esențiale și animale, să-și oprească electrocasnicele și utilitățile și să plece”.
Autoritățile de la Kiev vorbesc despre un „ecocid” și estimează că 16.000 de persoane ar putea fi afectate de inundațiile provocate de ruperea barajului.
Conform Convenției de la Geneva, lucrările și instalațiile de tipul acestui baraj, care conțin „forțe periculoase” sunt protejate. Este interzisă atacarea ori distrugerea unor astfel de elemente de infrastructură „chiar dacă ele constituie obiective militare”, dacă o astfel de acțiune pune în pericol populația civilă.
Articolul 56
Protectia lucrărilor şi a instalaţiilor continind forte periculoase
1. Lucrările de artă sau instaluclațiile conținând forțe periculoase, și anume barajele, digurile şi centralele nucleare de producere a energiei âelectrice, nu vor face obiectul atacurilor, chiar dacă ele constituie obiective militare, atunci când astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forțe și, în consecință, pot cauza pierderi importante populației civile. Celelalte obiective militare situate pe aceste lucrări sau instalații sau în apropierea lor nu trebuie să facă obiectul atacurilor, atunci când astfel de atacuri pot provoca eliberarea de forțe periculoase și, în consecință, pot cauza pierderi considerabile populației civile.
Experții suedezi au făcut încă de anul trecut o simulare cu efectele produse de distrugerea acestui baraj, care prezintă inclusiv zonele afectate de un astfel de dezastru ecologic.
Sursele media ucrainene susțin că distrugerea acestui baraj e echivalentă cu folosirea unei „arme de distrugere în masă” și trebuie tratată ca o „crimă de război”.
„Dezastrul umanitar a fost declanșat. Încă o crimă de război comisă de Rusia”, este comentariul făcut pe Twitter de ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.
Potrivit șefului Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, militarii ruși din Brigada 205 motorizată sunt cei responsabili de distrugerea barajului, aflat într-o zonă din sudul Ucrainei controlată de trupele Moscovei.
Agenția de presă rusă Tass a relatat, citând serviciile de urgență, că 80 de așezări ar putea fi afectate de inundații, Deteriorarea barajului va duce, de asemenea, la probleme cu alimentarea cu apă a Crimeei, a mai precizat Tass, care l-a citat pe primarul din Nova Kahovka, instalat la Moscova. Agenția oficială de presă a Moscovei susține că barajul a fost aruncat în aer de forțele ucrainene, „cu scopul de a împiedica operațiunile ofensive ale armatei ruse”.
Barajul a fost construit în perioada sovietică, are o înălțime de 30 de metri și o lungime de 3,2 kilometri. Construcția a fost realizată în 1956 pe râul Nipru, fiind parte a centralei hidroelectrice Kahovka. Barajul reține 18 milioane de metri cubi de apă care este furnizată și peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, și totodată centralei nucleare Zaporojie, aflată ș ea sub control rusesc.