Premierul spaniol Pedro Sánchez se află din nou în centrul controverselor după ce a refuzat să semneze noile angajamente NATO privind creșterea cheltuielilor militare. Atitudinea sa a atras critici din partea Statelor Unite și a mai multor state europene, care îl acuză că subminează solidaritatea Alianței în plin război Rusia-Ucraina, scrie Politico.

Statele aflate pe linia frontului, care suportă atacurile hibride ale Rusiei împotriva Europei, consideră că Donald Trump are dreptate: Spania și alți aliați din sudul continentului nu își fac datoria. Acestea consideră profund nedrept faptul că Spania, mai ales având o creștere economică puternică, nu a contribuit mai mult la eforturile Europei de a sprijini Ucraina și de a-și consolida propriile capacități de apărare.

Când liderii europeni se vor reuni la Bruxelles săptămâna viitoare pentru un summit dedicat cooperării în domeniul apărării, premierul Spaniei, Pedro Sánchez, va fi așteptat să se alinieze la consens. Dacă nu o va face, s-ar putea confrunta cu o dispută directă cu omologii săi, a declarat un diplomat implicat în pregătirea reuniunii, sub protecția anonimatului.

Un alt diplomat a fost de acord că țările din sudul Europei, precum Italia și Portugalia, trebuie să contribuie mai mult la apărarea nordului, mai ales dacă doresc sprijin în gestionarea migrației din Africa și Orientul Mijlociu.

„Sperăm ca angajamentul NATO de 5% să se accelereze rapid, pentru că timpul lucrează împotriva noastră”, a declarat ministrul apărării din Finlanda, Antti Häkkänen, a cărui țară împarte o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia. „Ca stat de frontieră, subliniem că și celelalte țări trebuie să-și facă partea lor echitabilă, și repede.”

La summitul NATO din iunie, liderii au convenit să crească treptat cheltuielile pentru apărare și securitate la 5% din PIB pe an până în 2035, față de 2% în prezent. Unii oficiali din Europa de Nord cred însă că acest obiectiv este prea modest și prea lent, în condițiile în care războiul lui Vladimir Putin în Ucraina continuă, iar încălcările spațiului aerian european de către drone și avioane rusești s-au intensificat. Ei consideră, de asemenea, că Europa trebuie să-și sporească propriile cheltuieli de apărare, deoarece Statele Unite nu vor putea sprijini continentul la nesfârșit.

Sánchez, însă, a refuzat complet să semneze noul obiectiv, atrăgându-și mânia președintelui american, care a amenințat în această săptămână că va impune noi tarife comerciale pentru a sancționa statul membru „indisciplinat”. „Cred că este o lipsă de respect incredibilă”, a declarat Donald Trump marți. „Și cred că ar trebui pedepsiți pentru asta. Da, așa cred.”

Spania are cel mai scăzut nivel de cheltuieli militare din cadrul NATO, doar 1,28% din PIB înainte de 2024, iar Sánchez susține că țara sa contribuie suficient pentru a-și îndeplini obligațiile.

Declarațiile lui Trump au găsit ecou în Suedia, cel mai nou membru al NATO: „Cred că Spania și ceilalți aliați sunt conștienți că acum este momentul să acționeze în privința investițiilor în apărare”, a spus ministrul suedez al apărării, Pål Jonson. „Este extrem de important ca toți aliații noștri să respecte angajamentele convenite, inclusiv Spania.”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să minimalizeze disputa la reuniunea miniștrilor apărării de miercuri, la Bruxelles: „Fiecare aliat trebuie să contribuie la efortul comun în măsura în care poate”, a spus el.

Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a reacționat imediat: „Nimeni nu poate pune la îndoială angajamentul Spaniei față de NATO. Suntem un partener de încredere de 40 de ani.” Totuși, problema împărțirii responsabilităților privind securitatea europeană va rămâne un subiect de vârf pe agenda liderilor UE.

Săptămâna viitoare, liderii europeni se vor reuni din nou la Bruxelles pentru a discuta detaliile privind finanțarea efortului de război al Ucrainei împotriva Rusiei. Oficiali europeni subliniază că Spania are resursele economice necesare pentru a contribui mai mult: economia sa a crescut cu 3,2% în 2024 și este estimată să avanseze cu încă 2,6% anul acesta.

Între ianuarie 2022 și august 2025, Spania a alocat doar 790 de milioane de euro pentru ajutor militar acordat Ucrainei, inclusiv tancuri și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit Institutului Kiel. Prin comparație, Germania a oferit 17,7 miliarde de euro, iar Marea Britanie 13,3 miliarde. Țările mediteraneene - Italia (1,7 miliarde) și Grecia (150 de milioane) - sunt, de asemenea, în urma statelor nordice și baltice în privința sprijinului militar.

Cât despre amenințările lui Trump privind tarifele punitive, oficialii europeni au părut neimpresionați. Din punct de vedere legal, SUA nu pot impune taxe comerciale doar unui stat membru, deoarece politica comercială este gestionată colectiv de UE. Totuși, Washingtonul ar putea viza exporturi specifice, precum carnea de porc sau vinul sherry.

„Comerțul este o competență exclusivă a Comisiei Europene, care acționează în numele tuturor statelor membre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Olof Gill. „Vom reacționa corespunzător, ca de obicei, la orice măsuri îndreptate împotriva unuia sau mai multor state membre. De asemenea, amintesc că există deja un acord comercial UE-SUA, platforma potrivită pentru discutarea acestor chestiuni.”

Citește și Donald Trump amenință Spania cu excluderea din NATO. Ce-i reproșează guvernului Sanchez 

În plan intern, Sánchez nu pare îngrijorat. Confruntarea cu Trump ar putea tensiona relațiile cu Washingtonul, dar îi aduce beneficii politice acasă. Potrivit sondajelor, Sánchez nu este un lider popular. 67% dintre spanioli îl consideră „nedemn de încredere”, dar majoritatea îl susțin în refuzul de a majora brusc cheltuielile militare.

Pablo Simón, politolog la Universitatea Carlos III din Madrid, explică faptul că Spania a fost întotdeauna reticentă în a se implica excesiv în politica internațională de securitate și a rămas neutră în conflictele globale. Aderarea țării la NATO, în 1982, a fost extrem de controversată, iar milioane de oameni au protestat în 2003 împotriva sprijinului acordat invaziei americane din Irak.

„Poziția lui Sánchez este populară pentru că reflectă atitudinea prudentă a spaniolilor față de apărare, iar Donald Trump este o figură nepopulară în Spania”, a explicat Simón. „Din perspectivă politică internă, atâta timp cât spaniolii simt că țara își respectă obligațiile, această strategie este câștigătoare.”

Chiar dacă Sánchez ar vrea să cedeze presiunilor, nu are sprijinul politic necesar pentru a crește semnificativ bugetul apărării. Partidul de stânga radicală Sumar, partener în coaliția de guvernare, se opune oricăror măsuri care ar putea reduce finanțarea programelor sociale, iar opoziția de centru-dreapta ar respinge un buget militar majorat.