Liderii europeni, reuniţi la Kiev, au sporit sâmbătă presiunea asupra preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a accepta o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiţie, avertizând că aliaţii occidentali vor impune sancţiuni suplimentare Moscovei şi vor spori sprijinul militar pentru Kiev dacă Moscova nu se conformează, scrie POLITICO, citat de News.ro, prezentând detalii din culisele acestei întâlniri.

În mod crucial, preşedintele american Donald Trump susţine cererile europene şi este, de asemenea, dispus să contribuie la punerea în aplicare şi la monitorizarea unei eventuale încetări a focului - cel puţin aşa susţine partea europeană.

Președintele rus Vladimir Putin trebuie să renunţe la „dacă şi dar, fără condiţii şi întârziere”, să accepte încetarea focului şi să lucreze la un acord de pace de durată, a declarat premierul britanic Keir Starmer după întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz şi cu preşedinţii Franţei, Poloniei şi Ucrainei.

Liderii celor patru mari ţări europene aliate cu Kievul au călătorit împreună cu trenul spre capitala ucraineană pentru o întâlnire de peste nouă ore cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Vizita a avut loc la scurt timp după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins apelurile pentru o încetare a focului prelungită atât timp cât Occidentul nu îşi opreşte sprijinul militar pentru Kiev.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a criticat pretenţia ridicată de Rusia, declarând reporterilor că „orice perturbă procesul prin impunerea de condiţii este, într-un fel, o tactică de amânare pentru a evita pacea”.

În timpul discuţiei de trei ore dintre lideri la Palatul Mariinski al lui Zelenski, Macron a luat iniţiativa de a-l suna pe Trump de pe telefonul său mobil şi de a-l informa împreună cu ceilalţi lideri cu privire la discuţii. Trump a preluat apelul, chiar dacă era încă înainte de ora 7 dimineaţa la Washington, şi a fost de acord să susţină cererile europene, potrivit a doi oficiali la curent cu această chestiune, scrie POLITICO.

Încetarea focului propusă va avea „o monitorizare asigurată în principal de Statele Unite ale Americii şi la care vor contribui toţi europenii”, a declarat ulterior Macron într-o conferinţă de presă.

Preşedintele francez a adăugat că acest lucru ar „permite lansarea imediată” a negocierilor pentru o „pace solidă şi durabilă în ceea ce priveşte problema teritoriilor, problema infrastructurilor energetice sensibile şi, bineînţeles, problema garanţiilor de securitate”.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat în conferinţa de presă comună de la Kiev: „Suntem recunoscători că preşedintele american sprijină pe deplin iniţiativa noastră”. El a adăugat ulterior, în comentarii separate pentru reporterii germani, că „există un angajament din partea guvernului american de a monitoriza o încetare a focului”.

Doi oficiali europeni prezenţi la Kiev au apreciat rezultatul reuniunii drept un mare succes, mai ales că liderii au reuşit să îl implice pe Trump şi să obţină sprijinul acestuia, chiar dacă unul dintre oficiali a avertizat că preşedintele american are tendinţa de a-şi schimba rapid opinia.

Merz a declarat că liderii altor câteva ţări - de la Canada la Turcia şi Noua Zeelandă - s-au alăturat reuniunii de la Kiev prin videoconferinţă şi sprijină eforturile de a pune presiune pe Putin.

„O mare Coaliţie a Voinţei din întreaga lume este hotărâtă să aplice” noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă Moscova refuză să accepte încetarea focului, a asigurat cancelarul german.

Zelenski a spus că astfel de sancţiuni vor viza sectorul energetic şi sistemul bancar al Rusiei.

Multe depind acum de modul în care Putin reacţionează la cererile Occidentului, au declarat oficialii sub acoperirea anonimatului. Sâmbătă, oficiali ai serviciilor de informaţii de la Kiev şi-au exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea lansa noi lovituri aeriene asupra capitalei ucrainene în zilele următoare, ceea ce ar fi un răspuns sumbru care ar putea compromite eforturile de pace occidentale.

Un oficial guvernamental german a declarat că Merz şi colegii săi lideri şi-au instruit consilierii de politică externă să înceapă imediat pregătirile pentru un acord de pace de lungă durată în cazul în care Rusia acceptă apelurile pentru o încetare necondiţionată a focului.

În cadrul conferinţei de presă, Merz a fost, de asemenea, întrebat dacă va furniza rachete de croazieră Taurus Ucrainei - un subiect fierbinte pentru fostul cancelar Olaf Scholz, care a exclus în permanenţă furnizarea de arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce a dus la o dezbatere politică aprigă în Germania.

Merz a încercat să închidă dezbaterea susţinând că nu va comenta astfel de întrebări: „Măsurile pe care le luăm împreună pentru a pune capăt acestui război (nu sunt) în primul rând subiectul dezbaterii publice”, a spus el.

Într-adevăr, guvernul Merz a declarat înainte de reuniunea de sâmbătă că nu va mai comunica ce tip de sprijin militar oferă Germania Kievului, ceea ce înseamnă că Berlinul nu va mai publica liste detaliate cu armele şi muniţiile trimise Ucrainei, a declarat un oficial german. Echipa lui Merz numeşte această abordare „ambiguitate strategică”, preluând o frunză de la Macron, care a introdus acest concept anul trecut. Ideea: Putin nu ar trebui să ştie ce arme sunt furnizate (şi în ce cantităţi), iar acasă nu ar trebui să existe nicio dezbatere politică controversată care ar putea submina sprijinul.

Zelenski a fost de acord cu noua linie de comunicare germană şi a răspuns la o întrebare despre rachetele Taurus spunând că „nu ar dori să vorbească public” despre arme specifice sau despre cantităţi.

Un alt rezultat concret al întâlnirii de sâmbătă este că aliaţii occidentali doresc să sporească sprijinul financiar şi logistic pentru Kiev, ceea ce va permite părţii ucrainene să aibă mai multe arme pe teren, cum ar fi tancuri, drone şi muniţie, dar şi rachete cu rază lungă de acţiune.

Un oficial a declarat că a fost foarte important ca Merz să participe la reuniunea de la Kiev. Motivul: În calitate de cea mai puternică ţară europeană din punct de vedere financiar, o mare parte din finanţarea pentru producţia de arme ucrainene va reveni Germaniei.