În martie, România era singurul stat care făcea lobby pentru ca Republica Moldova să obțină statutul de țară candidată la aderarea la UE. Ucraina era favorizată de toate țările membre și de liderii europeni cu influență, dar România a reușit să facă un efort diplomatic și politic susținut și „să mobilizeze pe toată lumea”, după cum susțin surse oficiale de la București. 

Președintele Klaus Iohannis și Ministerul Afacerilor Externe au dus muncă de convingere cu europenii și au reușit „un rezultat excepțional”, al cărui început a fost summit-ul informal al liderilor UE de la Versailles, în a cărui declarație a fost introdus un paragraf prin care Consiliul European invita Comisia să-și exprime opinia legată de cererile de aderare depuse de Moldova și Georgia. 

„A fost meritul președintelui Iohannis”, explică oficialii de la București. Șeful statului român a fost cel care i-a convins personal pe Emmanuel Macron și pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, care era „relativ reticent” în legătură cu acordarea dreptului la aderare pentru Republica Moldova și căruia i-a luat mai mult timp să ia o decizie. 

Demersurile în sprijinul celor de la Chișinău au fost făcute pe două planuri: tehnic și politic. Tehnic, moldovenii au fost ajutați de către Guvernul României să completeze răspunsurile la chestionarul de aderare, a doua parte a chestionarului, care conținea aproape 300 de întrebări, a fost completată de o echipă de experți de la mai multe ministere. 

În paralel, s-a depus un efort politic foarte intens, prin discuții inclusiv personale cu liderii europeni, fără a căror susținere Moldova nu ar fi putut primi, joi seara, la Bruxelles, statutul de candidat la aderare. 

„Inițial pentru Republica Moldova se vorbea doar de perspectiva europeană și apoi mai vedem cu statutul de candidat. Noi am tras să fie tratată la pachet cu Ucraina”, povestesc oficialii români. Aceștia subliniază importanța sincronizării analizării dosarelor Ucrainei și Moldovei în forurile UE și marea reușită - obținerea unui tratament egal între cele două țări în privința aderării. 

Ce a contat cel mai mult pentru succesul nesperat al Moldovei? 

„Relația personală și respectul lui Macron pentru Klaus Iohannis, relațiile lui Nicu Popescu (ministrul de externe al Moldovei - n.r.) care a trăit în Franța și are o rețea de relații, Maia Sandu care și-a construit și ea o relație cu președintele Franței. Convingerea lui Macron a fost factorul important, și a cancelarului Scholz, care era mai reținut”. 

Au contat și conferințele organizate la București cu miniștrii de Externe ai Franței și Germaniei, pentru că era important ca europenii să vadă că cele două țări susțin Moldova. 

”Dacă nu exista acest sprijin pentru Republica Moldova, Rusia ar fi interpretat ca pe o invitație la o intervenție mai mare în Republica Moldova”, spun oficialii de la București. 

Aceștia susțin însă că eforturile nu s-au încheiat, pentru că, spre deosebire de Ucraina, care a primit o listă cu chestiuni concrete pe care trebuie să le îndeplinească pentru aderare, Moldova are o listă mai scurtă, dar cu chestiuni mai generale. 

„Trebuie să obținem niște definiții mai concrete cu ce trebuie să facă efectiv”, spun cei de la București.