Într-un apel recent cu președintele american Joe Biden, liderul francez Emmanuel Macron a propus ca Occidentul să trimită trupe în Ucraina care să instruiască forțele Kievului – Biden nu s-a arătat încântat de această idee. Acum, cei doi lideri se vor întâlni în Franța, iar posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă este doar una dintre problemele care amenință relațiile dintre cele două țări și, totodată, securitatea Europei, relatează Politico.

Președintele Statelor Unite este îngrijorat de consecințele pe care le-ar avea decizia de a trimite trupe din orice țară NATO într-un loc în care ar putea fi atacați și de riscul intensificării conflictului, potrivit unor persoane care cunosc detaliile conversației dintre cei doi lideri.

Apelul telefonic s-a încheiat fără niciun rezultat concret. Dar asta nu îi deranjează pe Biden și Macron.

Cei doi lideri nu văd lucrurile la fel în privința mai multor probleme importante: Macron și-a însușit un rol ostentativ de susținător al autodeterminării europene și al unei Europe care are resursele necesare pentru a se descurca în orice situație fără ajutor extern.

Casa Albă îl consideră un lider imprevizibil și este îngrijorată de unele politici pe care Macron ar vrea să le adopte în privința Ucrainei.

Dar în ciuda diferențelor culturale și de fond dintre cei doi – inclusiv o diferență de vârstă de 35 de ani – Macron și Biden au ajuns să aibă uimitor de multă încredere unul în celălalt.

Consilieri de ambele părți ale Atlanticului, care au fost prezenți la interacțiunile private dintre cei doi lideri, spun că există o apropiere reală între Macron și Biden, dar și între soțiile lor, care au luat parte la o cină intimă într-un restaurant din cartierul Georgetown din Washington, D.C., la începutul vizitei pe care Macron a făcut-o în SUA, în decembrie 2022.

Faptul că Biden a acceptat invitația lui Macron pentru vizita oficială de sâmbătă – singura invitație dintr-o țară străină pe care a acceptat-o în acest an electoral foarte încărcat – „spune multe” despre respectul pe care Biden îl are pentru președintele francez, potrivit unui fost oficial din administrația prezidențială a Statelor Unite.

În ultimii ani, niciun alt lider european nu și-a exprimat mai mult susținerea pentru ca Europa să își câștige „autonomia strategică”, care ar însemna reducerea dependenței UE față de SUA, decât Macron.

„Statele Unite ale Americii au două priorități. Statele Unite ale Americii, în primul și-n primul rând, ceea ce este corect, și apoi problema China”, a spus Macron într-un discurs important susținut în aprilie la Universitatea Sorbona.

Macron a avertizat că Europa „este muritoare” și că „dacă moare sau nu depinde în întregime de alegerile noastre”.

„Macron urmează să discute cu Biden într-un moment în care este foarte nepopular în țara sa și încearcă să găsească mesajul care îi va reflecta moștenirea”, a spus Ian Bremmer, președintele Eurasia Group. „El devine din ce în ce mai vocal – pentru că este îngrijorat.”

Nu doar alegerile din Uniunea Europeană îl îngrijorează pe Macron, ci și posibilitatea ca Biden să fie învins în alegerile prezidențiale din noiembrie de Donald Trump.

Macron a susținut agresiv ca Europa să trateze cu mai multă seriozitate apărarea colectivă – cu atât mai mult cu cât fostul președinte american s-ar putea întoarce la putere.

De asemenea, președintele francez a încercat mai mult decât oricare dintre omologii săi din UE să se prezinte drept liderul de facto al blocului european, după ieșirea din scenă a cancelarului german Angela Merkel.

În privința marilor probleme, între Macron și Biden „există un sentiment real de aliniere”, a spus și John Kirby, coordonatorul pentru comunicații strategice al consiliului național de securitate al SUA. „Președintele respectă și consideră că [Macron] are o perspectivă și un punct de vedere care nu pot fi ignorate. Președintelui îi place faptul că [Macron] este dispus să fie sincer și să spună lucrurilor pe nume în aprecierile sale.”

Oricât de mult și-ar dori Biden să vadă o Europă și NATO unite, el înțelege că politicile și abordările țărilor diferă, dar că ele au același obiectiv: să îl oprească pe președintele rus Vladimir Putin să își extindă imperiul.

Din acest motiv, angajamentul clar al lui Macron față de Ucraina și valorile democratice fundamentale care au stat la baza alianței transatlantice timp de opt decenii au ajutat să consolideze relația dintre cei doi lideri, chiar dacă uneori au mai apărut și tensiuni.

În 2019, Macron a declarat că NATO trece printr-o „moarte cerebrală”, iar anul trecut le-a spus reporterilor, în avionul cu care s-a întors din China, că Franța și alți aliați NATO nu ar trebui să urmeze „orbește” politica Washigtonului față de Beijing, având mai apoi să îl primească pe liderul chinez XI Jinping la Paris.

Dar nimic nu l-a iritat pe Macron mai mult decât semnarea înțelegerii AUKUS în 2021, atunci când Australia s-a retras dintr-un acord privind achiziționarea de submarine nucleare din Franța, preferând să le cumpere pe cele de producție americană și britanică.

Ministrul francez de externe a atacat dur înțelegerea secretă dintre SUA, Marea Britanie și Australia – Franța a pierdut atunci 65 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor.

Oficialul francez a spus că Australia „a înjunghiat pe la spate” Franța și că „decizia brutală și unilaterală” a administrației Biden „seamănă mult cu ceea ce face Trump”.

Momentul a reprezentat „un moment oribil” în relațiile dintre cele două țări și că Franța nu avea să uite prea curând ceea ce s-a întâmplat.

În discuțiile de sâmbătă, Macron vrea să abordeze din nou problema relațiilor economice care au fost afectate de politicile Americii.

Și Macron i-a pus uneori bețe în roate lui Biden, fiind singurul lider G7 care nu și-a dat acceptul pentru planul american de a folosi profiturile obținute din activele rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei.

Macron a propus trimiterea de trupe ale coaliției în Ucraina pentru instruirea trupelor care luptă împotriva Rusiei cu mult înainte de a se ajunge la un acord între aliații occidentali. Mai mult, președintele francez a criticat poziția NATO de a exclude complet posibilitatea implicării militare directe în Ucraina.