Parlamentul din Bulgaria a respins miercuri guvernul tehnocrat propus de partidul GERB, de centru-dreapta, adâncind criza politică prelungită din ţară şi aducând mai aproape noi alegeri anticipate, relatează Reuters.

GERB, partidul fostului premier Boiko Borisov, care a condus ţara timp de un deceniu înainte de a pierde puterea în 2021 în urma unor proteste publice legate de corupţie, a câştigat alegerile de la 2 octombrie, dar nu a reuşit să obţină o majoritate care să susţină un cabinet funcţional, în contextul în care parlamentul este extrem de divizat.

Bulgaria a trecut prin patru rânduri de alegeri în ultimele 18 luni, ceea ce a afectat guvernarea, în contextul în care Europa se confruntă cu impactul războiului din Ucraina şi cu creşterea exponenţială a preţurilor la energie şi alimente.

La votul de miercuri din parlament, propunerea GERB pentru postul de premier, Nikolai Gabrovski, un neurochirurg independent în vârstă de 51 de ani, nu a obţinut sprijinul necesar pentru a conduce un guvern tehnocrat. El a primit numai 113 voturi din cele 240 de mandate din parlament.

Gabrovski a declarat că eşecul la vot înseamnă că ţara, în loc să se ocupe de chestiunile economice şi se securitate, „se va îndrepta spre prăpastia unei serii de alegeri anticipate”.

Este de aşteptat acum ca preşedintele ţării, Rumen Radev, să ceară principalului rival al GERB, partidul anticorupţie „Continuăm Schimbarea”, condus de ultimul premier, Kiril Petkov, să formeze un guvern.

Totuşi, şansele sale de succes sunt de asemenea foarte mici, pentru că nu are suficienţi aliaţi în parlament pentru a forma o majoritate.

Dacă şi o a treia încercare de formare a guvernului va eşua, atunci Radev va trebui să dizolve parlamentul şi să convoace alegeri anticipate.

Eşecul de a avea un guvern cu puteri depline ar putea afecta dorinţa Bulgariei de a adera la Zona Euro în 2024, eforturile de a intra în Spaţiul Schengen şi capacitatea de a atrage eficient miliarde de euro din fondurile UE.

În plus, ar lăsa Bulgaria sub conducerea unui executiv interimar, ceea ce ar afecta eforturile de a adopta un buget comprehensiv pe 2023, care să combată creşterea inflaţiei şi scăderea economică şi care să implice reforme pentru lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.