Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) transmite, joi, în contextul discuțiilor privind vârsta de pensionare a magistraților, că „în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 – 2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”. În cazul procurorilor, vârsta medie de pensionare este de 55 de ani. CSM susţine că factori precum instabilitatea legislativă şi „repunerea în discuţie în mod recurent a vârstei de pensionare” au „determinat din ce în ce mai mulţi judecători şi procurori să ia decizia de a se pensiona”, anunţând că 60 de magistraţi cer să se pensioneze, conform unui comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii continuă să reclame ceea ce instituţia numeşte „campania mediatică de dezinformare” cu privire la veniturile magistraţilor, dar şi cu privire la vârsta la care aceştia se pensionează.

„Dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă. Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 – 2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”, potrivit sursei citate.

Consiliul publică, de asemenea, date potrivit cărora, în cazul procurorilor, vârsta medie de pensionare este de „aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025”, în timp ce în cazul judecătorilor vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp.

„Statistic se poate observa că instabilitatea legislativă şi repunerea în discuţie în mod recurent a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulţi judecători şi procurori să ia decizia de a se pensiona. De altfel, reamintim că pe fondul discuţiilor generate de măsurile din planul de guvernare pe acest segment, respectiv creşterea bruscă a vârstei de pensionare de la 60 de ani, cât este prevăzut în prezent prin etapizarea reglementată de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, în ultimele săptămâni au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori”, se arată în comunicatul CSM.

Consiliul arată că până la sfârşitul acestui an îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţi de apel şi tribunale.

Dintre cei 2.360 de procurori aflaţi în activitate, 233 de procurori îndeplinesc condiţiile pentru a se pensiona anul acesta, susţine Consiliul.

„Această instabilitate a statutului magistraţilor conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, în condiţiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecător şi 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directă a acestora fiind blocate prin act normativ. La acestea se pot adăuga, în perioada următoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecător şi procuror, ducând la un total de 2.227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentând aproximativ 28% din schema de personal. Pe de altă parte, pe termen scurt, creşterea numărului de posturi vacante la 716, atât pentru judecători, cât şi pentru procurori, defalcat, în câteva săptămâni, conduce la o blocare iminentă a instanţelor de judecată şi parchetelor de pe lângă acestea, cu consecinţa afectării directe a cetăţenilor din perspectiva duratei rezonabile de soluţionare a cauzei”, susţin reprezentanţii magistraţilor.

Aceştia fac din nou referire la pensiile magistraţilor, amintind că Legea nr. 282/2023 a corectat „anomaliile anterioare” iar pensia de serviciu nu mai depăşeşte salariul net în plată. „Situaţiile punctuale care se mai pot întâlni provin din reglementarea anterioară anului 2023, aceste persoane îndeplinind condiţiile de pensionare în temeiul legislaţiei vechi”, arată CSM.

Datele publicate de instituţie arată că salariul net al unui judecător la judecătorie se situează în intervalul 6.990 lei/net pentru un judecător stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecător de judecătorie în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie. CSM transmite că aproximativ 45% dintre judecători activează la judecătorii.

Un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel are un venit net de 16.309 lei şi poate ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curţilor de apel activează 930 de judecători, respectiv aproximativ 18% din totalul judecătorilor în funcţie.

„Astfel, raportat la venitul brut, indicele INS privind salariul mediu brut este de 1,90 pentru un judecător definitiv recent încadrat la judecătorie, în concordanţă cu media indicelui european pentru salariile judecătorilor”, se mai arată în documentul citat.

În România sunt, în acest moment, 11.637 de beneficiari de pensii speciale, sau „pensii de serviciu”, conform celor mai recente date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în creștere, comparativ cu datele din aprilie 2024, când, conform CNPP, erau 11.471 astfel de beneficiari.