Europenii nu mai sunt împărțiți în grupuri care susțin dreapta sau stânga politică sau în tabere pro sau anti UE, potrivit unui nou sondaj. Acum, votanții din Europa se împart în cinci „triburi” diferite ale căror îngrijorări vor domina cele aproape 20 de alegeri ce vor avea loc anul acesta pe continentul european, scrie The Guardian.

Rezultatul sondajului arată că alegerile pentru Parlamentul European și cele la nivel național din Europa în 2024 vor fi influențate de atitudinile față de cinci crize majore care au afectat viețile alegătorilor în ultimii ani: criza climatică, criza migranților din 2015, criza economică globală, războiul din Ucraina și pandemia de Covid.

Autorii raportului susțin că cele cinci crize s-au resimțit în toată Europa, fiecare având o intensitate diferită în funcție de ce colț al continentului a fost afectat mai mult. Unele crize au fost percepute drept pericole existențiale de mulți europeni și au afectat în mod dramatic politicile guvernelor, iar efectele lor se simt până în ziua de azi.

„În 2019, principalul conflict a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump”, a explicat Mark Leonard, unul dintre autorii studiului și directorul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) – un centru de cercetare de la Berlin.

„De data aceasta, va fi o întrecere între fricile concurente legate de creșterea temperaturilor, imigrație, inflație și conflict militar.”

Studiul arată că cetățenii din UE încep să se separe de legăturile ideologice ale dreptei și stângii politice și se lasă mai degrabă influențați de felul în care percep aceste 5 crize majore.

Autorii raportului consideră că criza climatică și imigrația vor fi cele mai importante probleme care îi vor mobiliza pe oameni în campaniile electorale ce se vor desfășura în Europa în 2024 – așa cum s-a întâmplat în alegerile parlamentare din Olanda anul trecut în noiembrie.

În alegerile din Olanda, Geert Wilders, liderul anti-imigranți al Partidului pentru Libertate (PVV), a ieșit învingător, în timp ce alianța dintre Verzi și Laburiști condusă de fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, a terminat pe locul doi.

„Lupta dintre cele două 'triburi' este o ciocnire a două 'rebeliuni ale dispariției'”, au spus autorii raportului. „Activiștii de mediu se tem de dispariția omului și a altor viețuitoare; activiștii care se opun imigrației se tem de dispariția națiunilor și a identității lor culturale.”

Alegătorii pentru care imigrația este cea mai importantă criză susțin de cele mai multe ori partide de dreapta, precum Adunarea Națională din Franța sau Alternativa pentru Germania (AfD). Cei care sunt preocupați în special de climă tind să susțină partidele verzi și de stânga, precum Socialiștii din Spania sau Stânga din Polonia.

În afară de alegerile europarlamentare din iunie, oamenii din 15 țări europene – inclusiv România, Portugalia, Belgia, Austria, Croația, Lituania și Marea Britanie – vor merge la vot anul acesta în alegeri parlamentare sau prezidențiale.

Sondajul desfășurat în nouă state membre ale Uniunii Europene – care reprezintă 75% din populația blocului comunitar – plus Marea Britanie și Elveția, a arătat că 73,4 milioane de europeni cu drept de vot ar considera că urgența climatică este cea mai importantă criză ce le va afecta viitorul.

Aproape la fel de mulți ar spune că pandemia de Covid este cea mai mare criză (72,8 milioane), pe locurile următoare clasându-se criza economică globală (69,3 milioane), imigrația (58,2 milioane) și războiul din Ucraina (49 de milioane). 46,4 milioane de alegători nu ar alege niciuna dintre cele cinci crize menționate.

„Triburile” nu sunt distribuite în mod egal nici geografic, nici în funcție de vârstă sau educație. În Germania, spre exemplu, imigrația este considerată cea mai importantă criză (31%), în timp ce în Franța criza principală este reprezentată de schimbările climatice (27%).

Iar în Italia și Portugalia, ambele țări fiind foarte afectate de criza financiară din 2008 și consecințele ei, cei mai mulți participanți la sondaj au spus că criza economică și costul tot mai mare al traiului sunt principalele lor griji.

După cum era de așteptat, țările cele mai îngrijorate de războiul din Ucraina sunt cele aflate mai aproape de țara invadată de Rusia: Estonia (40%), Polonia (31%) și Danemarca (29%). În același timp, Franța, Italia (6%), Spania și Marea Britanie (6%) sunt cele mai puțin îngrijorate de ceea ce se întâmplă în Ucraina.

În Spania, Marea Britanie și România, pandemia de Covid a ieșit pe primul loc la întrebarea principală a sondajului: „Care dintre următoarele probleme din ultimul deceniu ți-a schimbat cel mai mult felul în care îți vezi viitorul.”

La această întrebare, 28% dintre românii care au participat la sondaj au spus că pandemia de Covid este criza care i-a afectat cel mai mult. În ordine descrescătoare, următoarele crize au fost tulburările economice la nivel global (25%), invazia Rusiei în Ucraina (17%), schimbările climatice (13%) și imigrația (3%). Pentru 5% dintre respondenți, criza principală a fost alta decât cele cinci opțiuni disponibile, iar 8% au răspuns „nu știu” la întrebare.

Autorii raportului spun că în alegerile europarlamentare din 2024 se vor dezbate mai mult predicțiile decât proiectele. „Fiecare dintre cele cinci crize ale Europei va avea multe vieți, dar urna de vot este locul în care ele vor trăi, vor muri sau vor învia.”

„Alegerile europene nu sunt doar o competiție între stânga și dreapta – eurosceptici și proeuropeni – dar și o bătălie pentru supremație între diferitele triburi de criză ale Europei.”