Rate mai mari la creditele în lei, un curs leu-euro la un maximum istoric și afaceriști care își reevaluează planurile de investiție sunt efectele directe ale haosului politic, determinat de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, dar și plecarea lui Marcel Ciolacu de la Palatul Victoria. „Este firesc ca economia să reacționeze la astfel de evenimente. (...) Cu toții trebuie să ne așteptăm la un puseu inflaționist, la creșteri ale prețurilor pe toate planurile, nu numai la bunurile de import”, a avertizat, într-o intervenție pentru digi24, consultantul fiscal Dan Schwartz.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează împrumuturile în lei accesate înainte de mai 2019, a încheiat săptămâna pe creștere. Banca Națională a afișat, vineri, o valoare de 7,31%. Un calcul simplu indică faptul că, la un credit de 250 de mii de lei, luat pe 30 de ani, rata a crescut în patru zile cu aproximativ 260 de lei, arată digi24. Creșterea o vor simți și cei care au împrumuturi raportate la IRCC, însă peste șase luni. 

Încă de la începutul săptămânii, leul a început să se deprecieze în raport cu euro. Joi, a fost înregistrat un nou maxim istoric: 5 lei și 12 bani pentru un euro.

„Trebuie să ne gândim cu foarte mare seriozitate la faptul că Banca Națională nu poate la nesfârșit să susțină leul, pentru că asta înseamnă să scoată pe piață, să scoată la vânzare rezervele valutare ale României, ceea ce este extrem de riscant. De aceea, cu toții trebuie să ne așteptăm la un puseu inflaționist, la creșteri ale prețurilor pe toate planurile, deci nu numai la bunurile de import”, a subliniat Schwartz.

Impactul devalorizării leului va fi semnificativ. Produsele pe care le importăm și le achităm cu euro se vor scumpi, inclusiv alimentele, arată digi24. Afectați vor fi și cei care stau în chirie. Inclusiv cei care au în plan o achiziție de valoare, precum un autoturism, trebuie să își mărească bugetul. 

„Gândiți-vă că se vor schimba prețurile la energie, care se regăsesc în prețurile tuturor bunurilor, serviciilor care se comercializează pe piață. Cine sunt principalii principalii afectați de această schimbare peste noapte a raportului de schimb leu-euro? Cei cu venituri mici, a căror putere de cumpărare se diminuează cu fiecare zi în care leul se devalorizează”, a explicat consultantul fiscal.

„În funcție de felul în care vor evolua alegerile, vom putea vedea o devalorizare mai mare sau mai mică a monedei naționale. Se poate întâmpla orice, (...) dar cel mai probabil este ca raportul leu-euro să oscileze în jurul valorii de 5 lei pe un euro, cu plusuri sau minusuri față de această limită; pentru a se ajunge la «șanț», la 6 lei, ar trebui să intrăm într-o zonă de recesiune, de criza economică, pentru că ar fi o devalorizare a monedei cu 20%, ceea ce este enorm.”

„M-aș feri, deci, de astfel de scenarii, pentru că nu cred că sunt realiste în momentul de față. Economia României, dincolo de incertitudinile politice, dincolo de incertitudinile legislative și de ambiguitatea legislativă, dincolo de riscul unor măriri de taxe pe care mediul de afaceri le așteaptă, este totuși o economie puternică și relativ rezilientă. Își poate reveni din șocuri mult mai ușor decât o făcea în perioadele anterioare. De aceea, eu nu sunt atât de pesimist în ceea ce privește evaluările cursului leu-euro și ale impactului negativ pe care acest curs îl poate avea asupra economiei și asupra vieții noastre, a tuturor”, a concluzionat consultantul fiscal.