Emmanuel Macron a avut o perioadă proastă, care a început cu rivala sa de extremă dreaptă, Marine Le Pen, și s-a încheiat șapte zile mai târziu cu prăbușirea indicelui principal al pieței de capital din Franța. Însă interdicția de a candida a lui Le Pen și tarifele economice devastatoare impuse de președintele american Donald Trump sunt doar ultimele provocări care amenință al doilea mandat al președintelui francez, scrie Politico.

Cu un război comercial în Vest, în timp ce un război real devastează Estul, cu un Parlament de-a dreptul fracturat și un deficit bugetar persistent de mare, fără perspective reale de reducere, cu tăieri dureroase de cheltuieli ori majorări de taxe care sufocă creșterea economică, Franța este în criză. O criză la care se adaugă faptul că al patrulea prim-ministru al țării în ultimii 18 luni, François Bayrou, ar putea fi „pe făraș” dacă deputații de extremă dreaptă își pun în aplicare amenințările de a dărâma guvernul.

Stâlpii celei de-a V-a Republici a Franței, care există de 66 de ani, par fundamental nepregătiți pentru a face față acestui asalt fără precedent de crize interne și internaționale. Marja de manevră a lui Macron este limitată, prim-miniștrii săi sunt vulnerabili, iar majoritățile de guvernare par greu de obținut. Președintele are puține opțiuni pentru a rezolva blocajul politic, după convocarea unor alegeri anticipate în această vară, ce ar putea duce la un alt parlament suspendat.

„Lucrurile sunt grave. Lucrurile sunt cu adevărat grave acum”, a spus Bruno Cautrès, analist politic la Centrul pentru Cercetări Politice din Sciences Po, Paris, săptămâna trecută, înainte ca piețele bursiere globale, inclusiv indicii de referință ai Franței, CAC40, să plonjeze din cauza tarifelor impuse de Trump.

Declinul pieței de luni ar putea fi un semn al unor vremuri și mai dificile, a spus un aliat al lui Macron care a cerut anonimatul pentru a discuta un subiect sensibil. „Când [criza] va începe să lovească economia reală și companiile vor începe să observe reduceri ale comenzilor, va deveni cu adevărat complicat”, a adăugat acesta.

Cândva văzut ca o forță politică dominantă, Emmanuel Macron este susținut acum doar de unul din patru francezi pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara. Decizia sa de a ridica vârsta de pensionare, în ciuda opoziției larg răspândite, a înfuriat o mare parte a publicului votant. Decizia sa de a convoca alegeri anticipate vara trecută a dus la un parlament divizat, care a afectat și mai mult credibilitatea sa.

Puțini alegători mai cred acum că Macron poate dezamorsa o altă criză parlamentară, darămite să ia măsuri decisive privind războiul din Ucraina sau să limiteze instinctele protecționiste ale lui Trump.

Pentru Cautrès, greșelile lui Macron au alimentat frustrările publicului față de politică, inclusiv numirea prim-miniștrilor nealeși și refuzul de a lăsa coaliția de stânga, cea mai mare din parlament, să conducă țara. Între timp, pe măsură ce extrema dreaptă continuă să câștige alegeri, dar este sistematic interzisă de la putere, apare întrebarea: Mai funcționează democrația Franței?

Înainte de 31 martie, Marine Le Pen părea să fie liderul opoziției cel mai bine plasat pentru a profita de stagnarea politică prelungită a Franței. Mișcarea sa de extremă dreapta, Adunarea Națională, rămâne cel mai mare partid din camera inferioară a parlamentului Franței, și se bucură de un sprijin fără precedent. Sondajele arată că Le Pen este principalul favorit pentru președinție în 2027, dacă va candida.

Totuși, săptămâna trecută, Le Pen, partidul ei și 23 dintre aliații săi de extremă dreapta au fost găsiți vinovați de deturnarea a mai mult de 4 milioane de euro din fondurile Parlamentului European. Un complet de trei judecători a luat decizia extraordinară, deși nu fără precedent, de a o interzice pe Le Pen să candideze pentru funcții publice timp de cinci ani, mai degrabă decât să amâne pedeapsa până la finalizarea procesului de apel, așa cum este uzual în Franța. Decizia o interzice pe Le Pen să candideze în alegerile prezidențiale din 2027, cu excepția cazului în care aceasta este anulată în apel. Ca răspuns, Le Pen a lansat un atac puternic.

„Acest verdict va polariza și mai mult societatea franceză, care este deja divizată și va deveni și mai divizată”, a spus Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la Școala de Afaceri HEC din Paris.

Printre problemele cu care se confruntă politica din Hexagon se află faptul că, deși dovezile împotriva lui Le Pen sunt convingătoare, există un sâmbure de adevăr în afirmațiile ei că „sistemul” este împotriva ei. Liderul de extremă dreapta s-a confruntat frecvent cu dificultăți în obținerea de împrumuturi bancare pentru campaniile electorale sau cu obținerea sprijinului oficialilor necesari pentru a candida, în timp ce așa-numitul Front Republican are partide cu puține în comun unindu-se doar pentru a împiedica Adunarea Națională să ajungă la putere.

Chiar și adversarii politici ai lui Le Pen au pus sub semnul întrebării dacă instanța a greșit interzicându-i să candideze în 2027, deși criticile lor s-au referit la decizia în sine și rămân departe de atacurile directe la adresa puterii judiciare independente venite din partea partidului Adunarea Națională. Ministrul actual al justiției a spus în noiembrie, înainte de a-și prelua funcția, că ar fi „șocant” ca Le Pen să primească o interdicție de eligibilitate și că ea ar trebui înfrântă „la urne, nu altundeva”.

Nu există deocamdată nicio „luminiță” la orizont. Un colaps guvernamental, o criză financiară sau chiar o revenire a protestelor fermierilor sunt posibile amenințări. Respectatul editorialist Alain Duhamel a spus pentru Le Monde că Franța trăiește „cea mai mare criză politică a celei de-a V-a Republici”.

„Niciodată un Președinte al Republicii nu a fost văzut ca fiind atât de slăbit în posibilitățile sale de influență politică reală. Niciodată nu am văzut prim-miniștri atât de fragili încât să fie considerați de scurtă durată imediat ce ajung la Matignon [reședința prim-ministrului]. Niciodată nu am văzut un Parlament atât de instabil”, a spus Duhamel.

Guvernele succesive ale lui Macron au reușit să stingă focul prin ușurarea cheltuielilor, dar această opțiune este probabil inaccesibilă acum, având în vedere datoriile Franței și planurile de investiții în apărare de miliarde de euro.

„Suntem pe cale să fim retrogradați de la AA la A [rating de credit]. La acest nivel, mulți investitori nu vor mai avea voie să ne împrumute”, a spus un oficial guvernamental francez care a cerut anonimatul pentru a discuta acest subiect sensibil.

Premierul Bayrou are o reputație de procrastinator care amână acțiunile pentru a evita confruntarea. Dar starea critică a finanțelor publice este o problemă pe care el (sau succesorul său) nu o va putea ignora pentru mult timp. Același oficial guvernamental a spus că întocmirea unui buget pentru 2026 ar fi foarte complicată, având în vedere efectele tarifelor lui Trump și datoria publică a Franței, care a ajuns la 3,2 trilioane de euro anul trecut. „Vom cheltui curând 100 de miliarde de euro pe costurile împrumuturilor pe an”, a spus acesta.