Deși Casa Albă face presiuni pentru reluarea negocierilor de încetare a focului între Israel și Hamas, președintele Donald Trump și cei mai apropiați colaboratori ai săi sunt îngrijorați că atacul îndrăzneț al Israelului împotriva liderilor Hamas din Qatar, din această săptămână, a compromis aceste negocieri - posibil pentru totdeauna. Frustrările administrației față de premierul israelian Benjamin Netanyahu s-au adâncit de marți, de când a avut loc atacul israelian, potrivit unei persoane apropiate echipei de securitate națională a președintelui și unui oficial american familiarizat cu situația, citați de Politico.

Donald Trump și consilierii săi au ajuns să se întrebe dacă Netanyahu, care a autorizat atacul și a amenințat cu altele noi, nu încearcă să saboteze negocierile, potrivit persoanei apropiate echipei președintelui american:

De fiecare dată când se înregistrează progrese, se pare că el bombardează pe cineva. De aceea președintele și consilierii săi sunt atât de frustrați de Netanyahu

Rapoartele din regiune sugerează că Israelul nu a reușit să ucidă membrii de la conducerea Hamas, pe care îi viza, ci a lovit alți membri ai grupului, din Doha. În același timp, au spus cele două persoane, Casa Albă a încercat să calmeze qatarezii, ai căror lideri de top au folosit cuvinte precum „barbar” pentru a descrie acțiunea israeliană.

Prim-ministrul Qatarului va vizita vineri New Yorkul și Washingtonul și se așteaptă să se întâlnească cu oficiali americani pentru a discuta despre atacul israelian și stadiul negocierilor de încetare a focului în Gaza, potrivit unei persoane familiarizate cu vizita sa. Se așteaptă ca acesta să se vadă cu Donald Trump, cu vicepreședintele JD Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al lui Trump pentru pace, Steve Witkoff.

Persoana apropiată echipei de securitate națională a președintelui a declarat că Rubio a discutat în ultimele zile cu premierul qatarez, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al-Thani, despre prioritizarea unui plan de extindere a acordului de cooperare în domeniul apărării cu SUA.

Rubio are programată o vizită în Israel, săptămâna viitoare. Nu este clar dacă va trece și prin Qatar, dar astfel de călătorii implică, de obicei, opriri în mai multe capitale.

Răspunsul inițial al Casei Albe, o declarație a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt la briefingul de marți, a arătat clar că Trump era frustrat de decizia Israelului de a desfășura o misiune în Qatar, un partener-cheie și sediul unei importante baze militare americane, pe care Trump a vizitat-o în mai. Administrația a subliniat, de asemenea, că a aflat despre atac de la armata americană și că Israelul nu a făcut nimic pentru a notifica și nu s-a consultat în prealabil cu oficialii americani.

Declarația inițială a lui Leavitt afirma că administrația avertizase oficialii din Doha înainte de atac. După ce un oficial qatarez a răspuns online și a menționat că nu primiseră niciun astfel de avertisment, Trump a modificat declarația lui Leavitt într-o postare pe rețelele sociale, spunând că Israelul nu avertizase Casa Albă în mod adecvat cu privire la atac și că apelurile telefonice ale trimisului special Steve Witkoff către oficialii qatarezi au venit „prea târziu”.

Potrivit unui oficial din domeniul apărării, citat de Politico, căruia i s-a acordat, de asemenea, anonimatul pentru a discuta conversațiile interne, „avertismentul vag dat a fost total insuficient și nu conținea detaliile necesare pentru a avertiza în mod adecvat partenerii regionali”. Acesta este unul dintre motivele pentru care declarația lui Trump, care a mers mai departe decât cea a lui Leavitt, a fost atât de directă în a afirma că decizia a fost „luată de prim-ministrul Netanyahu, nu a fost o decizie luată de mine”. El a continuat:

Bombardarea unilaterală în Qatar, o națiune suverană și aliat apropiat al Statelor Unite, care depune eforturi considerabile și își asumă cu curaj riscuri alături de noi pentru a negocia pacea, nu contribuie la atingerea obiectivelor Israelului sau ale Americii

„A fost cea mai critică declarație publică pe care am auzit-o de la un președinte republican la adresa unui lider israelian de multă vreme”, a afirmat o persoană apropiată echipei de securitate națională a lui Trump.

Conversația telefonică dintre Trump și Netanyahu de marți, prima dintre cele două conversații dintre ei după atac, a fost și mai „încinsă”, a adăugat persoana respectivă. „Președintele era foarte nemulțumit și a făcut acest lucru cunoscut”.

Când Trump a călătorit în Orientul Mijlociu, în mai, a ales să nu viziteze Israelul și le-a spus liderilor din Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite că, chiar și atunci, era frustrat de Netanyahu, a declarat persoana apropiată echipei sale.

Potrivit oficialului american, „incapacitatea lui Trump de a-l controla pe Netanyahu” este deosebit de supărătoare pentru oficialii americani, atunci când premierul israelian ia măsuri care afectează în mod direct relațiile SUA în țări precum Siria și Qatar. Oficialul nu avea însă cunoștință de vreun plan al administrației Trump de a-l sancționa pe Netanyahu.

Războiul din Fâșia Gaza a stârnit furia populației din multe dintre aceste țări, determinând guvernele lor - care tind să fie monarhii sau autocrații - să se îngrijoreze pentru propria stabilitate.

Amenințarea lui Netanyahu, din zilele de după atacul asupra Qatarului, că Israelul va ataca orice țară care găzduiește reprezentanți ai Hamas, este deosebit de îngrijorătoare pentru aliații SUA, deoarece ar putea submina eforturile de mediere în multe locuri. Se pune și întrebarea dacă Hamas însăși va participa la negocieri acum, arată Politico.

În ceea ce privește Qatarul, „accentul se pune pe securitatea și suveranitatea noastră națională, care au fost direct amenințate de acest atac. Toate celelalte considerente politice au trecut pe plan secund”, a declarat un oficial qatarez, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta o chestiune sensibilă. „Când una dintre părți alege să bombardeze mediatorul și una dintre delegațiile de negociere, ce fel de negocieri pot fi considerate valabile?”

Condițiile din taberele supraaglomerate de pe coastă pentru palestinienii strămutați din Gaza sunt atât de disperate, încât unii dintre cei care au fugit în ultimele zile de noua ofensivă israeliană asupra orașului afectat de foamete se întorc înapoi spre bombele care cad, au declarat aceștia pentru Reuters.

Cei care fug caută adăpost fie în zona de lângă mare, imediat la vest de orașul Gaza, fie în Mawasi, o tabără de corturi întinsă de-a lungul plajelor și terenurilor agricole din sud, pe care Israelul a desemnat-o zonă umanitară, au declarat agențiile de ajutor umanitar.

Mulți dintre ei ajung și nu găsesc niciun loc unde să se adăpostească, puține corturi, aprovizionare cu apă inadecvată și asistență medicală limitată, potrivit celor peste zece palestinieni care au făcut dificila călătorie împreună cu familiile lor și care, împreună cu UNICEF și guvernul din Gaza condus de Hamas, au vorbit cu Reuters.

„Am stat două zile în soare căutând un loc și nu am găsit nimic. Acum a trebuit să-mi iau lucrurile și să mă întorc în orașul Gaza”, a spus Mohammed al-Sherif, în vârstă de 35 de ani, care a părăsit luni cartierul Sabra din orașul Gaza împreună cu familia sa și cu familiile celor doi frați ai săi, după ce avioanele israeliene au aruncat fluturași în zonă, avertizând toți civilii să plece.

Având în vedere că multe vehicule motorizate au fost distruse și că benzina este puțină, deplasarea în interiorul Gazei este lentă și costisitoare.

Familia lui Sherif și-a încărcat toate lucrurile într-o căruță trasă de măgari și s-a dus la Mawasi.

Nu este doar situația noastră, ci a tuturor. Oamenii vin, nu găsesc un adăpost sau un loc, apoi pleacă și se întorc în pericol. Nu știm ce să facem

Imaginile din satelit, analizate de Reuters, au arătat că zone întinse din Mawasi erau aglomerate cu corturi, chiar înainte de sosirea actuală a refugiaților, deși mai rămăseseră câteva câmpuri libere.

În Gaza nu mai există aproape deloc terenuri agricole disponibile, iar agențiile de ajutor umanitar au menționat lipsa spațiului pentru cultivarea alimentelor drept fiind un factor important care contribuie la malnutriția răspândită. Alte imagini au arătat creșterea numărului de corturi între 20 august și 10 septembrie, de-a lungul coastei din Mawasi și în tabăra al-Shati, lângă orașul Gaza.

Israelul a început să-și intensifice atacurile asupra orașului Gaza la sfârșitul lunii trecute, afirmând că scopul său este eliberarea ostaticiilor rămași în mâinile Hamasului după atacul din 7 octombrie 2023, care a declanșat războiul, cea mai sângeroasă etapă a conflictului israeliano-palestinian care durează de zeci de ani.

Israelul a declarat că toți civilii trebuie să părăsească orașul și să se îndrepte spre Mawasi, pe care l-a desemnat zonă umanitară.

În ciuda apelului Israelului către populație de a părăsi zona, guvernul din Gaza condus de Hamas estimează că 1,3 milioane din cei aproximativ 2 milioane de locuitori ai Gazei rămân în orașul Gaza și în nord.

CCCM, un grup de lucru interinstituțional care include organisme ale ONU și alte organizații de ajutor, a înregistrat 20.000 de persoane care au fugit din orașul Gaza între 31 august și 7 septembrie. Între 7 și 10 septembrie, a înregistrat alte 25.000 de persoane care au părăsit orașul, în mare parte spre sud.

Echipa umanitară a ONU în țară, un grup de agenții ONU care lucrează în Gaza, a respins descrierea făcută de Israel a zonei Mawasi ca zonă umanitară.

„Nu s-au luat măsuri eficiente pentru a asigura siguranța celor forțați să se mute acolo, iar dimensiunea și amploarea serviciilor furnizate nu sunt adecvate pentru a-i sprijini pe cei care se află deja acolo, cu atât mai puțin pe noii sosiți”, a declarat echipa într-un comunicat miercuri.

Purtătorul de cuvânt al armatei, locotenent-colonelul Nadav Shoshani, a declarat pentru Reuters că în zonă există spațiu pentru adăpostirea oamenilor, corturi, alimente, apă potabilă și provizii medicale.

Întrebat de Reuters cum intenționează Israelul să găzduiască un milion de oameni în zone deja supraaglomerate și să le asigure cele necesare, Shoshani a răspuns: „La asta lucrăm. Mai multe corturi, mai multă hrană, mai multă apă și mai multe centre medicale în această zonă, pentru a ne asigura că oamenii pot veni”.

Israelul a efectuat, însă, atacuri în zonele pe care le-a desemnat ca fiind sigure sau umanitare pe tot parcursul războiului. Shoshani a spus că a lovit luptătorii Hamas oriunde au apărut, inclusiv pe liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, în Mawasi, anul trecut, și că militanții se ascund printre civili. Hamas neagă că ar folosi populația civilă și proprietățile civile în scopuri militare.

Oamenii care se află deja în Mawasi spun că aglomerația este deja atât de intensă încât, pe măsură ce sosesc mai mulți oameni, se tem de conflicte cu cei care s-au stabilit deja acolo. „Nu au unde să locuiască. Oamenii se luptă între ei”, a spus Abu Fadi Abu Ouda, stând într-un cort în Mawasi.

Palestinienii strămutați se adăpostesc într-un tabără de corturi din zona desemnată de Israel drept umanitară, unde agențiile de ajutorare spun că serviciile de bază sunt inadecvate pentru numărul mare de oameni care locuiesc acolo. 

La Wadi Gaza, în centrul micuței enclave, Reuters a văzut palestinieni strămutați îndreptându-se spre nord, către orașul Gaza.

„Ne întoarcem pe jos. Unii oameni se duc la rudele lor sau la cineva care le-a rezervat un loc. Nu avem niciun teren, niciun cort, nici măcar strictul necesar pentru a supraviețui. Nici măcar apă nu am”, spune Ahmed Abu Deya, împingând o căruță încărcată cu bunurile familiei.

Înapoi în orașul Gaza, Aya Mohammad, în vârstă de 31 de ani, are o familie de opt persoane și locuiește în cartierul Sabra, într-o casă avariată de un atac aerian la începutul războiului. Ea și familia ei au fugit în 2023, dar s-au întors împreună cu sute de mii de alți oameni în ianuarie, în timpul unei armistiții.

Ei intenționează să rămână în oraș cât timp vor putea, deoarece nu știu unde pot găsi adăpost în sud, iar familia are membri în vârstă sau bolnavi, care ar avea dificultăți în a călători.

„Am căutat un loc unde să pun o cort și nu am găsit. Am întrebat oamenii din Khan Younis și Deir al-Balah și mi-au spus că nu pot găsi un loc pentru mine și familia mea”, a spus ea.

Un refugiat, Abu Ahmed, a estimat costul călătoriei la 600 de dolari și prețul unui cort nou la 1.200 de dolari. Salma Altaweel, managerul biroului din nordul Gazei al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, a estimat costul călătoriei la 700 de dolari și al unui cort la 1.000 de dolari. Aceste sume sunt peste posibilitățile financiare ale majorității oamenilor, lăsându-i să aleagă între a rămâne sau a lua cu ei doar ceea ce pot căra, abandonând prelate, saltele, oale și haine.

Națiunile Unite și agențiile de ajutor umanitar afirmă că, în practică, Israelul a blocat livrările de materiale pentru adăposturi timp de aproape șase luni și, în ciuda ridicării restricției luna trecută, doar un număr foarte mic de corturi ajung la destinație.