Tensiunile dintre Belgrad şi Priștina au escaladat după recenta ocupare a unor clădiri care găzduiesc instituţii sârbe în nordul Kosovo, precum şi arestarea mai multor sârbi în ultimele 24 de ore, transmite miercuri agenţia de presă croată HINA. Aceste evenimente au determinat noi eforturi diplomatice pentru a readuce părţile la masa negocierilor şi a discuta normalizarea relaţiilor.

Autorităţile kosovare îşi justifică măsurile ca fiind un efort de a impune ordinea constituţională pe întregul teritoriu al Kosovo, în timp ce Belgradul îl acuză pe premierul kosovar Albin Kurti de represiune cu scopul de a-i expulza pe etnicii sârbi din Kosovo, notează Agerpres.

La sfârşitul lui august, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi-au exprimat preocuparea faţă de închiderea necoordonată de către poliţia kosovară a unor sedii ale administraţiei locale paralele din nordul Kosovo, care erau susţinute de Belgrad. Atât UE, cât şi SUA au îndemnat Pristina să evite acţiunile unilaterale, aminteşte HINA.

Pe șase septembrie, un grup de protestatari a blocat parțial punctul de trecere a frontierei Jarinje dintre Serbia și Kosovo. Pe un banner pot fi văzute nouă cereri, care includ retragerea poliției kosovare din nordul Kosovo și redeschiderea instituțiilor sârbe care au fost închise în regiunea Rudnica.

Marţi, reprezentantul special al UE pentru dialog, Miroslav Lajcak, s-a întâlnit la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandr Vucic, dar nu au fost difuzate comunicate oficiale după întâlnire. Lajcak s-a limitat să transmită pe reţeaua X că Vucic „a exprimat puternice preocupări cu privire la situaţia sârbilor din Kosovo”.

Preşedintele sârb s-a întâlnit în ce-l priveşte separat cu ambasadorul SUA, Christopher Hill, şi ulterior s-a adresat presei, anunţând că în următoarele 72 de ore se va adresa cetăţenilor din Serbia şi va prezenta solicitările Serbiei ca răspuns la ceea ce a calificat drept un atac brutal asupra populaţiei sârbe, în special din nordul Kosovo, şi la ceea ce comunitatea internaţională nu a reuşit să ducă la îndeplinire.

El l-a acuzat totodată pe premierul kosovar că ia decizii „ilegale, criminale” şi a criticat Europa şi aşa-zisul grup al celor 5 - SUA şi patru puteri europene, Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit - de la care „doar se aud cuvinte de condamnare, dar care nu iau măsuri reale”.

„Serbia nu va permite persecutarea şi pogromul populaţiei sârbe”, a subliniat Vucic, citat şi de Tanjug.

Preşedintele sârb a dat asigurări că Belgradul este mereu deschis faţă de dialogul cu Pristina şi s-a declarat gata să meargă la Bruxelles pentru a continua dialogul cu Kurti.

El a mai adăugat că în octombrie urmează să fie prezentate parlamentului sârb „propuneri importante şi cuprinzătoare”.

„Vom avea numeroase întâlniri importante şi trebuie să luptăm pentru poziţia Serbiei în lume şi să căutăm aliaţi. Vom face tot posibilul”, a mai subliniat el.

Potrivit postului sârb RTS, legislatoarea americană Claudia Tenney i-a trimis o scrisoare secretarului de stat american Antony Blinken cerându-i să precizeze ce măsuri vor lua SUA pentru a asigura drepturile sârbilor din Kosovo şi a-l trage la răspundere pe premierul kosovar.

În ce-l priveşte, acesta din urmă a vizitat marţi nordul regiunii Mitrovica, locuită predominant de etnici sârbi. În cursul vizitei, în timpul căreia a fost înconjurat de un important dispozitiv de securitate, Kurti a declarat presei că „oamenii vor dreptate, pace şi securitate” şi guvernul său este „un guvern democratic care asigură aceste garanţii tuturor, fără discriminare”.