Tonul declarațiilor dintre Arabia Saudită și SUA începe să crească tot mai mult, după ce OPEC a decis micșorarea semnificativă a producței de petrol, o măsură care vine în defavoarea Washingtonului și în beneficiul Moscovei. Într-un demers mai puțin obișnuit pentru diplomația saudită, Riadul a ripostat joi la criticile americanilor, care îi acuzaseră pe saudiți că s-au „aliniat” intereselor preşedintelui rus Vladimir Putin.

OPEC+ (cele 13 țări principale producătoare de petrol, conduse de Arabia Saudită, şi cei zece parteneri ai lor conduşi de Rusia) a decis săptămâna trecută o reducere a cotelor de producţie, iar preşedintele american a avertizat că vor exista „consecinţe” ale acestei decizii, ce riscă să urce preţul petrolului.

Arabia Saudită spune însă că sunt total neîntemeiate acuzaţiile administraţiei americane potrivit cărora decizia OPEC şi a aliaţilor săi, printre care Rusia, de a scădea producţia de petrol este motivată politic împotriva SUA, relatează AFP și Reuters, preluate de Agerpres.

„Arabia Saudită este la curent declaraţiile (americane) care au descris decizia drept o luare de poziţie a regatului în conflictele internaţionale, motivată politic împotriva Statelor Unite”, a afirmat Ministerul de Externe saudit într-un comunicat. Riadul „respinge în totalitate aceste declaraţii, care sunt nefondate şi scot deciziile OPEC+ din contextul lor economic”, punctează diplomația saudită.

„Vor exista consecinţe pentru ceea ce au făcut (saudiţii), împreună cu Rusia”, a ameninţat marţi preşedintele american Joe Biden, care ceruse o creştere a ofertei de petrol, în speranţa că asta va face să scadă preţurile înaintea alegerilor legislative din SUA, prevăzute în noiembrie, când democrații sunt în pericol să piardă majoritatea în Congres, în condițiile în care președintele Joe Biden mai are încă doi ani de mandat.

Potrivit Ministerului de Externe saudit, deciziile OPEC+ „sunt bazate pe considerente pur economice” şi au scopul de a menţine echilibrul pieţei şi de a limita volatilitatea preţurilor.

„Regatul a subliniat în cursul consultărilor continue cu administraţia americană că toate analizele economice arată că o amânare a deciziei OPEC+ cu o lună, aşa cum s-a sugerat, ar fi avut consecinţe economice negative”, a arătat ministerul saudit.

Riadul a dezvăluit că SUA i-au „sugerat” să amâne cu o lună decizia OPEC+, care ar putea să crească preţul benzinei şi, în consecinţă, nemulţumirea alegătorilor americani. Riadul spune, aşadar, că i s-a cerut din partea Casei Albe să aştepte să treacă alegerile legislative prevăzute pe 8 noiembrie.

Reacţia Washingtonului la comunicat a fost rapidă şi deosebit de puternică.

Arabia Saudită „poate încerca să manipuleze şi să deturneze atenţia, dar faptele sunt simple”, a acuzat joi Casa Albă. „În ultimele săptămâni, saudiţii ne-au dat de înţeles, în privat şi în public, că aveau intenţia să reducă producţia de petrol, ştiind că aceasta ar creşte veniturile Rusiei şi ar atenua impactul sancţiunilor. Aceasta este direcţia greşită”, a declarat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale.

„Ar fi putut cu uşurinţă să aştepte viitoarea reuniune a OPEC pentru a vedea cum evaluează lucrurile”, a continuat el.

„Alte ţări din OPEC ne-au indicat în privat că şi ele se opun deciziei saudite, dar că au fost forţate să sprijine” strategia Riadului, a acuzat Kirby.

Washingtonul „va continua să supravegheze orice semnal privind poziţia (Riadului) în materie de răspuns la agresiunea rusă”, a mai spus oficialul de la Casa Albă.

Joe Biden a promis deja să „reevalueze” foarte îndelungata relaţie strategică dintre cele două ţări, care se bazează pe un principiu simplu: Arabia Saudită alimentează piaţa petrolului şi, în schimb, Statele Unite îi asigură securitatea, mai ales prin vânzări masive de arme.

În iulie, Joe Biden a mers personal la Jeddah pentru a participa la o reuniune cu lideri din Golf, o deplasare controversată, pe care a făcut-o totuși, călcându-și pe inimă și întâlnindu-se inclusiv cu cel despre care spusese cândva că e un „paria”, prințul moștenitor saudit Mohanmed bin Salman, în speranța că va reuși să-l convingă să crească producția de petrol. N-a reușit însă.

Au fost scumpiri succesive la carburanți în ultima perioadă, dar lucrurile încep să se așeze. Cotațiile petrolului au scăzut câteva zile la rând, iar joi, la Londra, prețul a intrat și sub 92 de dolari pe baril, cu 6% mai ieftin decât acum trei zile.

Creșterile cotațiilor și scumpirile de la pompă care i-au urmat au apărut după decizia controversată a OPEC+ de a tăia producția cu 2 milioane de barili pe zi începând din noiembrie. A fost o decizie aspru criticată, dar cotația a ajuns între timp să fie influențată de noi evoluții, care acum comprimă prețul, în ciuda încercărilor OPEC de a-l ridica.

Datele despre inflația americană în septembrie au fost ultimul motiv de ieftinire a petrolului. Inflația, chiar dacă în scădere, a venit peste așteptările analiștilor și consolidează ideea că Rezerva Federală va mai avea de luptat cu scumpirile și va majora dobânda. Ca efect, crește riscul unei recesiuni, ceea ce reduce nevoia de petrol.

Suplimentar, noi răbunfniri ale cazurilor de Covid în câteva mari centre industriale ale Chinei se resimte în aceleași cotații ale petrolului, pentru că restricțiile vor înseamna mai puțină activitate.

Există o legătură directă între petrol și recesiune, una care însă poate fi chiar de cauză și efect. De multe ori, cotațiile mari la materii prime sunt cele care împing economiile în recesiune ca un ultim impuls. Agenţia Internaţională a Energiei a avertizat  că recenta decizie a OPEC+ de a reduce livrările ar putea fi punctul critic pentru economia mondială, aflată deja la un pas de recesiune.

Avertismentul sumbru sugerează divergenţele cu Arabia Saudită, cel mai mare exportator global de petrol şi liderul OPEC. De altfel, Riadul și-a făcut mulți dușmani cu această decizie, catalogată de multe ori ca un sprijin pentru Puțin.

Statele Unite au cerut saudiților să nu reducă producția, iar decizia de a o face a stârnit reacții foarte dure.  Senatori americani de anvergură au anunțat că vor încerca să blocheze exportul de armament către Arabia Saudită, iar președintele Biden a anunțat că va reevalua relațiile cu monarhia din Golf. Riadul susține că decizia a fost pur tenhică, pe date fundamentale și nu ar avea nicio încărcătură politică. Însă implicațiile indică în realitate cu totul altceva.