Timp de decenii, profesori de la Oxford au băut vin la dineuri formale dintr-un pahar confecționat dintr-un craniu uman. Obiectul a fost retras abia în 2015, potrivit unei cărți care explorează istoria colonială violentă și ideologia rasistă, informează The Guardian.

Paharul-craniu, realizat dintr-o calotă craniană tăiată și lustruită, prevăzută cu un inel și un suport din argint, a fost folosit în mod regulat la dineurile formale de la Worcester College, Oxford, până în 2015, potrivit profesorului Dan Hicks, curator al arheologiei mondiale la Muzeul Pitt Rivers al universității.

Hicks, al cărui volum ce urmează să fie publicat, „Every Monument Will Fall” („Fiecare monument va cădea”), urmărește „istoria rușinoasă a acestui craniu”, a declarat că potirul a fost folosit și pentru servirea ciocolatei, după ce nu a mai putut fi folosit pentru vin, din cauza deteriorării.

Arheologul a spus că neliniștea tot mai mare în rândul colegilor și invitaților a dus la încheierea ritualului din sala comună a seniorilor și, în 2019, colegiul i-a cerut lui Hicks să investigheze originile craniului și modul în care a ajuns să devină, după cum afirmă el, „un soi bolnav de veselă”.

Hicks a spus că dezbaterile despre moștenirea colonialismului se concentrează de obicei asupra modului în care britanicii proeminenți care au profitat de pe urma acestuia, precum Cecil Rhodes sau Edward Colston, au fost comemorați prin statui, obiecte sau instituții care le poartă numele. Dar el a dorit să arate că identitățile victimelor dominației coloniale au fost adesea șterse din istorie deoarece, din cauza ideilor rasiste privind superioritatea culturală britanică și a supremației albe, acestea nu erau considerate demne de menționat. „Dezumanizarea și distrugerea identităților făceau parte din violență”, a adăugat arheologul.

Hicks nu a găsit nicio înregistrare privind persoana din ale cărei rămășițe a fost realizat paharul-craniu, deși analiza cu carbon a arătat că are aproximativ 225 de ani. Dimensiunea și alte dovezi circumstanțiale sugerează că provine din Caraibe și că ar fi putut aparține unei femei înrobite, a mai spus el.

În contrast, proprietarii britanici ai potirului sunt bine documentați. Paharul a fost donat pentru Worcester College în 1946 de către un fost student, George Pitt-Rivers, al cărui nume este gravat pe marginea de argint. Paharul făcea parte din a doua colecție privată, mai puțin cunoscută, a bunicului său, soldatul și arheologul victorian Augustus Henry Lane Fox Pitt Rivers, fondator al Muzeului Pitt Rivers în 1884.

Bătrânul Pitt Rivers a cumpărat paharul-craniu la o licitație Sotheby’s în același an. În listă se menționa că acesta avea un suport din lemn cu o monedă de un șiling cu efigia reginei Victoria încastrată dedesubt. Marcajele de pe argint indică faptul că a fost realizat în 1838, anul încoronării sale.

Vânzătorul a fost Bernhard Smith, un avocat și absolvent al Oriel College, Oxford, care colecționa în principal arme și armuri. Hicks a presupus că acesta l-ar fi primit cadou de la tatăl său, care a servit în Marina Regală în Caraibe.

„Este revoltător să te gândești că profesori de la Oxford, stând în acest bastion al privilegiului, el însuși îmbogățit din secole de violență și exploatare colonială, beau dintr-un craniu uman care ar fi putut aparține unei persoane înrobite și care a fost atât de puțin prețuit, încât a fost transformat într-un obiect”, a spus deputata laburistă Bell Ribeiro-Addy, președinta grupului parlamentar multipartinic pentru reparații africane.

Un purtător de cuvânt al Worcester College a dat asigurări că „în secolul XX, recipientul a fost uneori expus împreună cu colecția de argint a colegiului și folosit ca veselă. Colegiul nu deține înregistrări privind frecvența acestei utilizări, dar aceasta a fost sever limitată după 2011, iar vasul a fost complet retras în urmă cu 10 ani”.

După ce a solicitat consultanță științifică și juridică, conducerea colegiului a decis ca paharul-craniu să fie păstrat în arhivă „într-un mod respectuos, cu accesul permanent interzis”, a adăugat purtătorul de cuvânt. „Așa cum recunoaște dr. Hicks în cartea sa, colegiul a gestionat problema în mod etic și responsabil.”

Cartea oferă și detalii despre alte cranii jefuite de pe câmpurile de luptă coloniale de către victorienii proeminenți, care le expuneau apoi în casele lor sau le donau muzeelor. Printre aceștia se numără și feldmareșalul Lord Grenfell, al cărui nume îl poartă turnul din Kensington, care a dezgropat craniul unui comandant zulu la doi ani după ce acesta fusese ucis de armata britanică în bătălia de la Ulundi din 1879.