De la oameni de zăpadă la plimbări cu sania, majoritatea imaginilor legate de Crăciun sunt legate de vremea de iarnă. Totuși, în condițiile în care schimbările climatice schimbă modelele meteorologice tradiționale, întrebarea tot mai frecventă este dacă iernile pline de zăpadă vor ajunge o raritate peste tot în lume, scrie Euronews.
Pe scurt, răspunsul este - da. Totuși, situația e mai complicată decât un simplu răspuns. După cum demonstrează zăpada care acoperă o mare parte din Europa și Marea Britanie, vremea de iarnă nu este încă de domeniul trecutului.
La nivel global, temperaturile sunt în creștere. Pământul s-a încălzit cu aproximativ 1,1 grade Celsius de la începutul revoluției industriale. Fără reduceri radicale a emisiilor, planeta este pe punctul de a depăși cu 3 grade Celsius pragul limită de încălzire globală până în 2030. ONU a avertizat că angajamentele existente privind clima nu oferă „nicio soluție credibilă” pentru prevenirea creșterii temperaturii peste 1,5 grade față de nivelurile preindustriale. Acest lucru pare că ar face un Crăciun alb mai puțin probabil.
„Crăciunurile albe au fost mai frecvente în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea”, spune Met Office din Marea Britanie. „Schimbările climatice au adus temperaturi medii mai ridicate pe uscat și pe mare, iar acest lucru reduce, în general, șansele unui Crăciun alb”, potrivit meteorologilor.
Ultimii opt ani au fost cei mai călduroși din istorie.
Șansele de a avea un Crăciun cu zăpadă depind, evident, de locul în care te afli în Europa. În unele locuri - cum ar fi Alpii sau Scandinavia - zăpada este obișnuită. Crăciunul va continua să fie alb în aceste zone. Totuși, oamenii de știință prezic o „scădere semnificativă a stratului de zăpadă” în Pirinei în următorii 50 de ani.
Potrivit unui studiu din 2021 publicat în revista Hydrology and Earth System Sciences, numărul zilelor cu zăpadă din Alpi se va reduce la jumătate până în 2100 dacă emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate. La munte, la peste 2.500 de metri, zilele cu zăpadă vor fi cu 76 mai puține, iar în zonele sub 500 de metri altitudine se vor înregistra doar cinci zile de ninsoare pe an. Potrivit studiului, reducerea emisiilor în conformitate cu Acordul de la Paris ar salva peste 80% din zilele de ninsoare din Alpi.
În zonele în care temperatura este de obicei mai blândă - cum ar fi Regatul Unit sau zone din Franța, Italia și Germania - probabilitatea de ninsoare se reduce treptat. Când temperatura este peste punctul de îngheț, precipitațiile de iarnă cad sub formă de ploaie.
Potrivit unui studiu din 2020, zăpada ar putea dispărea din toată Marea Britanie până la sfârșitul secolului.
„Spunem că până la sfârșitul secolului o mare parte din zăpadă va dispărea în totalitate, cu excepția zonelor foarte înalte”, a declarat Lizzie Kendon, cercetător principal la Met Office, pentru BBC. „Imaginea de ansamblu este că iernile vor fi mai calde și mai umede, iar verile mai calde și mai uscate”, a adăugat ea.
Și în Germania, în ultimele decenii au scăzut șansele pentru un Crăciun cu zăpadă. „Înregistrările meteorologice arată că în anii 1970, Crăciunul alb, sau cel puțin temperaturile reci corespunzătoare, au avut loc cam o dată la trei sau patru ani. Odată cu creșterea temperaturii medii de la sfârșitul lunii decembrie cu aproximativ un grad Celsius, șansele ca de Crăciun să ningă au scăzut la aproximativ o dată la cinci sau opt ani,” a declarat Peter Hoffmann, de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impacturilor Climatice, pentru Inside Climate News.
Este o întrebare la care este complicat de răspuns.
În SUA, 64% dintre localități au șanse mai mici de a avea un Crăciun alb, comparativ cu media pe 30 de ani 1981-2010, dar 31% și-au crescut probabilitatea unui Crăciun alb. Acest lucru se datorează faptului că, în unele zone, schimbările climatice cresc șansele de ninsori abundente. Temperaturile din ce în ce mai calde aduc mai multă umiditate în atmosferă. Această umiditate cade în cele din urmă sub formă de ploaie sau zăpadă. Din acest motiv, schimbările climatice cresc numărul inundațiilor.
Dar atunci când temperaturile sunt suficient de scăzute, umiditatea crescută va însemna viscole intense. De exemplu, viscolele din 2010 din America, denumite „Snowmageddon”, au fost legate de temperaturile ridicate de la suprafața Oceanului Atlantic.
Așadar, schimbările climatice vor influența modelele meteorologice în moduri pe care încă nu le putem înțelege pe deplin. Crăciunurile pline de zăpadă ar putea ajunge să fie de domeniul trecutului în climatele mai blânde, dar furtunile de iarnă ar putea deveni și mai periculoase.