Lumea a intrat într-o nouă eră a orașelor-fantomă care diferă de așezările miniere din Vestul Sălbatic american abandonate în partea a doua a secolului al XIX-lea, devenite între timp niște atracții turistice. Schimbările climatice și dezastrele ecologice pe care acestea le-au provocat – marcate de tot mai multe inundații, secete, furtuni, incendii și temperaturi extreme – dau naștere acum primului val de locuri abandonate de oameni din cauza crizei climatice, relatează CNN.

„Vom vedea o mișcare – se întâmplă deja – în care oamenii părăsesc aceste zone care sunt afectate cel mai mult de furtuni, creșterea nivelului mării și inundații, dar și de incendii și inhalare de fum”, a spus Gaia Vince, autoarea cărții „Nomad Century: How Climate Migration Will Reshape Our World”.

Printre dezastrele menționate de Vince care au provocat strămutarea populației se numără incendiile din Hawaii, California și Australia și inundațiile din Bangladesh.

„Câtă lume se va mai întoarce în Lahaina, Hawaii, după incendiile de acolo? Nu cred că va fi 100% din populația care a plecat. Unii oameni nu vor mai putea să se întoarcă.”

Pentru sinistrați, „costurile migrației, economice și psihologice, sunt substanțiale”, a spus și dr. Jack De Waard, director științific al ONG-ului internațional Population Council și expert în migrația și strămutarea populației din cauza schimbărilor de climă și mediu.

„Sunt forțați să își părăsească tradițiile, rețeaua de prieteni și membri de familie, mormintele strămoșilor, limba, toate astea, din cauză că nu mai pot locui acolo. Asta este foarte traumatizant, este foarte dificil”, a spus Vince.

Peste 20 de milioane de oameni sunt obligați să își părăsească locuințele în fiecare an din cauza condițiilor climatice extreme, potrivit datelor ONU. Cercetătorii au estimat că până la finalul secolului, între 3 și 6 miliarde de oameni vor trăi în condiții climatice care nu sunt propice pentru viață.

„Nu înseamnă că între 3 și 6 miliarde de oameni vor trebui să se mute, dar înseamnă că multă lume va trebui să se mute”, a explicat Vince. Cele mai afectate vor fi comunitățile persoanelor de culoare și/sau a celor care trăiesc deja în sărăcie.

Multe dintre zonele care și-au dezvoltat economia în jurul turismului vor fi și ele vulnerabile în fața consecințelor schimbărilor climatice, potrivit lui Vince, care dă ca exemplu stațiunile de schi din munții Alpi, acolo unde căderile tot mai mici de zăpadă nu mai permit continuarea activităților practicate de turiști, sau locuri de vacanță tradiționale, precum cele din Spania și din jurul Mediteranei, care au fost lovite de valuri de căldură și incendii mortale.

Mai există totuși un segment de nișă al așa numitului „turism întunecat”, care ar putea să ia naștere în jurul acestor orașe-fantomă distruse de schimbările climatice.

„Impactul vizual al peisajului creat de schimbările climate servește ca un avertisment despre industrializare”, a spus dr. Philip Stone de la Universitatea din Central Lancashire, acolo unde conduce Institutul pentru Cercetarea Turismului Întunecat.

Iată cinci așezări-fantomă care au apărut în timp ce schimbările climatice continuă să transforme întreaga lume – exemple ce prevestesc un viitor sumbru în care vor apărea tot mai multe astfel de locuri abandonate.

Fiji este una dintre cele mai vulnerabile națiuni insulare din Pacificul de Sud din cauza creșterii nivelului mării și a cicloanelor tot mai intense provocate de schimbările climatice.

Zeci de comunități de coastă din Fiji vor trebui mutate în locuri mai sigure pentru a evita să fie înghițite de mare. Vunidogoloa, un mic sat de la malul mării din Vanua Levu, a doua cea mai mare insulă a țării, a fost prima așezare ce a fost mutată înspre interiorul insulei în 2014.

În prezent, rămășițele satului original, aflat acum în paragină și înghițit de natură, sunt tot ceea ce a mai rămas din vechea așezare unde cândva locuiau 150 de oameni.

Comunitățile așezate de-a lungul coastei statului american Louisiana au fost devastate de efectele schimbărilor climatice, precum creșterea nivelului mării, eroziunea coastei și furtunile și uraganele violente.

Isle de Jean Charles, o insulă din Golful Mexicului aflată la 129 de kilometri sud de New Orleans, se întindea cândva pe o suprafață de aproape 9.000 de hectare. Acum, au mai rămas doar 130 de hectare din insula care se scufundă.

Locuitorii, care spun că se trag din populațiile de nativi americani, au primit fonduri de la guvernul american pentru a construi o nouă așezare numită „The New Isle” cu 65 de kilometri mai la nord.

În luna octombrie, doar patru dintre familiile originale mai trăiau în vechea așezare.

Una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în fața schimbărilor climatice, Moldova, se confruntă cu mai multe amenințări climatice, precum valurile de căldură, furtunile, secetele și, mai ales, inundațiile. Aici s-au înregistrat trei inundații majore în ultimii 20 de ani.

Impactul inundațiilor asupra unei națiuni care depinde mult de agricultură au provocat mari distrugeri și cheltuieli, iar unele sate au devenit prea devastate pentru a mai putea fi refăcute.

Una dintre aceste așezări este Cotul Morii, un sat de pe malul stâng al Prutului care a ajuns sub ape în timpul inundațiilor catastrofale din 2010.

În loc să îl reconstruiască, guvernul a hotărât ca un nou sat Cotul Morii să fie construit la 14 kilometri depărtare de vechea așezare.

A fost odată stațiunea de schi aflată la cea mai mare altitudine – cabana situată la 5.300 de metri altitudine s-a deschis în anii '30, fiind singura stațiune de schi din munții Anzi din Bolivia.

Timp de mai multe decenii, stațiunea turistică construită în vârf de munte a fost vizitată de schiori și amatori de săniuș în lunile de iarnă. În 2009 s-a închis.

Acela a fost anul în care ghețarul Chacaltaya, vechi de 18.000 de ani, s-a topit complet din cauza schimbărilor climatice împreună cu mare parte din zăpada de pe munte.

Astăzi, tot ce a mai rămas din această stațiune este o cafenea, un bar și teleschiul care au rămas abandonate.

Când au avut loc marile inundații din 1993 din SUA, care au devastat orășelul Valmeyer, distrugând majoritatea clădirilor, localnicii au decis să reconstruiască așezarea de 900 de locuitori pe un teren învecinat.

Cu toate că inundațiile de atunci au avut loc înainte ca efectul schimbărilor climatice de astăzi să se simtă, 30 de ani mai târziu, noul oraș Valmeyer este considerat un exemplu perfect al felului în care o întreagă localitate poate fi mutată din calea dezastrelor naturale.

Valmeyer este un oraș care a înflorit din nou, iar câmpurile vechii așezări sunt folosite acum pentru agricultură și în scop turistic.