În China, o numesc Seagull (pescăruș) și arată exact așa: elegantă și angulară, cu faruri înclinate în jos, care îi dau un aer răutăcios. Este, desigur, o mașină. Una foarte mică, concepută ca un mijloc de transport urban ieftin, dar care ar putea avea o semnificație enormă. Disponibilă în China din 2023, unde s-a bucurat de o popularitate extraordinară, a fost lansată recent în Europa sub numele de Dolphin Surf (deoarece, se pare, europenii nu sunt la fel de entuziasmați de pescăruși ca chinezii). Când va fi pusă în vânzare în Marea Britanie săptămâna aceasta, se așteaptă ca prețul său să fie de aproximativ 18.000 de lire sterline, puțin peste 21.000 de euro. Acest preț o va face, pentru o mașină electrică pe piețele occidentale, foarte ieftină, scrie BBC într-o analiză a pieței mașinilor cu propulsie electrică dezvoltate de China.

Dolphin Surf nu va fi însă cel mai ieftin model de pe piață: Dacia Spring, fabricat în Wuhan de Renault și Dongfeng, și Leapmotor T03, produs de o joint-venture între startup-ul chinez Leapmotor și Stellantis, sunt ambele mai ieftine.

Dar Dolphin Surf este noul model care îngrijorează cel mai mult brandurile consacrate. Acest lucru se datorează faptului că firma care îl produce a făcut valuri din ce în ce mai mari pe piețele internaționale.

BYD este deja cel mai mare jucător din China. A depășit Tesla în 2024, devenind cel mai bine vândut producător de vehicule electrice (EV) din lume, iar de la intrarea pe piețele europene, în urmă cu doi ani, s-a extins agresiv.

„Vrem să fim numărul unu pe piața britanică în termen de 10 ani”, spune Steve Beattie, director de vânzări și marketing al BYD UK.

BYD face parte dintr-o expansiune mai amplă a companiilor și mărcilor chinezești care, potrivit unor opinii, ar putea schimba fața industriei auto mondiale și care a determinat deja măsuri radicale din partea guvernului SUA și a UE.

Aceasta înseamnă că mărci până acum necunoscute, precum Nio, Xpeng, Zeekr sau Omoda, ar putea deveni la fel de cunoscute ca Ford sau Volkswagen. Acestea se vor alătura mărcilor clasice, precum MG, Volvo și Lotus, care sunt de ani buni deținute de companii chineze.

Produsele oferite acoperă deja o gamă largă, de la mașini mici, precum micuțul Dolphin Surf, până la supermașini exotice, precum U9, care poate sări peste gropi, de la marca de lux Yangwang a BYD.

„Mărcile chinezești pătrund masiv pe piața europeană”, spune David Bailey, profesor de economie și afaceri la Birmingham Business School.

În 2024, s-au vândut 17 milioane de mașini cu baterii și hibride plug-in în întreaga lume, dintre care 11 milioane în China. În același timp, mărcile chinezești au deținut 10% din vânzările globale de vehicule electrice și hibride plug-in în afara țării lor de origine, potrivit firmei de consultanță Rho Motion. Se preconizează că această cifră va crește.

Pentru consumatori, aceasta ar trebui să fie o veste bună, deoarece va duce la apariția pe piață a mai multor mașini electrice de înaltă calitate și la prețuri accesibile. Însă, având în vedere că rivalitatea dintre Beijing și puterile occidentale nu dă semne de slăbire, unii experți se tem că vehiculele chinezești ar putea reprezenta un risc pentru securitate din partea hackerilor și a terților. Iar pentru jucătorii consacrați din Europa, aceasta reprezintă o provocare formidabilă pentru dominația lor istorică.

„[China are] un avantaj enorm în ceea ce privește costurile, datorită economiilor de scară și tehnologiei bateriilor. Producătorii europeni au rămas cu mult în urmă”, avertizează Bailey. „Dacă nu se trezesc foarte repede și nu recuperează decalajul, ar putea fi eliminați de pe piață.”

Industria auto din China s-a dezvoltat rapid de la aderarea țării la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. Dar acest proces s-a accelerat rapid în 2015, când Partidul Comunist a introdus inițiativa „Made in China 2025”. Planul pe 10 ani de a face din țară un lider în mai multe industrii de înaltă tehnologie, inclusiv vehiculele electrice, a atras critici intense din străinătate, în special din SUA, pe fondul acuzațiilor de transfer forțat de tehnologie și furt de proprietate intelectuală – acuzații pe care guvernul chinez le neagă.

Alimentat de finanțări generoase din partea statului, planul a contribuit la crearea bazelor pentru creșterea vertiginoasă a unor companii precum BYD – inițial producător de baterii pentru telefoane mobile – și a permis companiilor-mamă chineze ale MG și Volvo, SAIC și Geely, să devină actori importanți pe piața vehiculelor electrice.

„Standardul general al mașinilor chinezești este într-adevăr foarte, foarte ridicat”, afirmă Dan Caesar, director executiv al Electric Vehicles UK. „China a învățat extrem de repede cum să fabrice mașini.”

Cu toate acestea, concurența din China a devenit din ce în ce mai acerbă, mărcile luptându-se pentru un loc pe o piață din ce în ce mai saturată. Acest lucru le-a determinat să caute vânzări în alte părți.

În timp ce firmele chineze s-au extins în Asia de Est și America de Sud, piața europeană s-a dovedit a fi o nucă greu de spart timp de ani de zile – asta până când guvernele de aici au decis să elimine treptat vânzarea de modele noi pe benzină și motorină.

Tranziția către mașinile electrice a deschis ușa pentru noi jucători.

„[Mărcile chineze] au văzut o oportunitate de a pune piciorul în prag”, spune Oliver Lowe, manager de produs în Marea Britanie pentru Omoda și Jaecoo, două sub-mărci ale gigantului chinez Chery.

Costurile reduse ale forței de muncă din China, combinate cu subvențiile guvernamentale și o lanț de aprovizionare foarte bine pus la punct, au oferit firmelor chineze avantaje, susțin rivalii lor. Un raport al băncii elvețiene UBS, publicat la sfârșitul anului 2023, sugera că BYD era singura companie capabilă să construiască mașini cu 25 % mai ieftin decât concurenții occidentali.

Companiile chineze neagă existența unor condiții de concurență inegale. Vicepreședintele Xpeng, Brian Gu, a declarat pentru BBC la Salonul Auto de la Paris din 2024 că firma sa este competitivă „pentru că am luptat cu înverșunare pe cea mai competitivă piață din lume”.

Îngrijorările că importurile de vehicule electrice din China ar putea inunda piețele internaționale în detrimentul producătorilor consacrați au atins apogeul în 2024.

În SUA, Alianța pentru Producția Americană a avertizat că acestea ar putea fi un „eveniment care ar putea duce la dispariția” industriei americane, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat că „subvențiile enorme acordate de stat” firmelor chineze denaturează piața europeană.

Administrația Biden a luat măsuri drastice, majorând tarifele la importul de vehicule electrice fabricate în China de la 25 % la 100 %, ceea ce a făcut practic inutilă vânzarea acestora în SUA.

Această măsură a fost condamnată de Beijing ca fiind „protecționism pur și simplu”.

Între timp, în octombrie 2024, UE a impus tarife suplimentare de până la 35,3 % pentru vehiculele electrice fabricate în China. Marea Britanie nu a luat însă nicio măsură.

Matthias Schmidt, fondatorul Schmidt Automotive Research, afirmă că tarifele UE au îngreunat acum accesul firmelor chineze pe piață.

„În 2024, ușa era larg deschisă... dar chinezii nu au profitat de ocazie. Odată cu introducerea tarifelor, producătorii chinezi nu mai pot transfera avantajul costurilor asupra consumatorilor europeni.”

Producătorii europeni s-au angajat într-o cursă pentru a dezvolta propriile mașini electrice la prețuri accesibile. Producătorul francez Renault se numără printre aceștia.

La fabrica sa din Douai, în nord-estul Franței, o armată de roboți care scot scântei sudează secțiuni de oțel pentru a forma caroserii de mașini, în timp ce pe linia principală de asamblare, sisteme automatizate asamblează caroserii, uși, baterii, motoare și alte piese, înainte ca muncitorii umani să aplice ultimele finisaje.

Fabrica produce mașini pentru Renault din 1974, dar acum patru ani, liniile de producție învechite au fost înlocuite cu sisteme noi, extrem de automatizate și controlate digital.

O parte a site-ului a fost preluată de firma chineză de baterii AESC, care și-a construit propria „gigafabrică” în vecinătate.

Aceasta face parte din planul mai amplu al Renault de a înființa un „hub” ultra-modern pentru vehicule electrice în nordul Franței. Reflectând tehnicile de producție ale producătorilor chinezi, hub-ul reduce costurile prin maximizarea eficienței și asigurarea faptului că furnizorii sunt situați cât mai aproape posibil.

„Obiectivul nostru era să putem produce aici mașini electrice la prețuri accesibile pentru a le vinde în Europa”, explică Pierre Andrieux, directorul fabricii din Douai, argumentând că procesele automatizate „ne vor permite să facem acest lucru în mod profitabil”.

Dar compania exploatează și ceva ce mărcile chinezești nu au: tradiția. Ultimul său model, Renault 5 E-tech, construit la Douai, împrumută numele de la unul dintre cele mai faimoase produse ale companiei.

Renault 5 original, lansat în 1972, era o mașină mică și ciudată, cu aspect pătrat și costuri reduse de exploatare, care a devenit un clasic cult.

Noul design, deși este un vehicul electric de ultimă generație, aduce un omagiu predecesorului său prin nume și aspect, în încercarea de a-i imita popularitatea.

Dar, indiferent de cât de atractive sunt mașinile chinezești în comparație cu rivalele europene, unii experți consideră că ar trebui să fim precauți în privința lor, din motive de securitate.

Majoritatea vehiculelor moderne sunt conectate la internet într-un fel sau altul, pentru a permite, de exemplu, navigarea prin satelit, iar telefoanele șoferilor sunt adesea conectate la sistemele mașinilor. Lansate de Tesla, așa-numitele „actualizări over-the-air” permit actualizarea de la distanță a software-ului mașinii.

Toate acestea au dus la îngrijorări, în anumite cercuri, că mașinile ar putea fi piratate și utilizate pentru a găzdui spyware, pentru a monitoriza persoane sau chiar pentru a fi imobilizate prin simpla apăsare a unei taste.

La începutul acestui an, un ziar britanic a relatat că șefii armatei și ai serviciilor de informații au primit ordin să nu discute afaceri oficiale în timp ce se află în mașini electrice; s-a afirmat, de asemenea, că mașinile cu componente chinezești au fost interzise în zonele militare sensibile.

Apoi, în mai, un fost șef al serviciului de informații MI6 a afirmat că tehnologia fabricată în China într-o serie de produse, inclusiv mașini, ar putea fi controlată și programată de la distanță. Sir Richard Dearlove a avertizat parlamentarii că există posibilitatea „imobilizării Londrei”.

Beijingul a negat întotdeauna toate acuzațiile de spionaj.

Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Londra afirmă că recentele acuzații sunt „total nefondate și absurde”.

„China a susținut în mod constant dezvoltarea sigură, deschisă și bazată pe norme a lanțurilor de aprovizionare globale”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru BBC. „Întreprinderile chineze care operează în întreaga lume sunt obligate să respecte legile și reglementările locale.

Până în prezent, nu există dovezi credibile care să susțină afirmația că vehiculele electrice chinezești reprezintă o amenințare la adresa securității Regatului Unit sau a oricărei alte țări.”

Joseph Jarnecki, cercetător la think-tank-ul de apărare și securitate The Royal United Services Institute, susține că riscurile potențiale pot fi atenuate.

„Producătorii auto chinezi există pe această piață extrem de competitivă. Deși sunt supuși legislației chineze, care poate impune respectarea normelor agențiilor de securitate națională, niciunul dintre ei nu dorește să-și compromită capacitatea de creștere și de export internațional prin a fi perceput ca un risc pentru securitate”, afirmă el.

„Guvernul chinez este la fel de conștient de necesitatea creșterii economice. Nu este hotărât să se limiteze exclusiv la supraveghere.”

Însă industria auto este doar unul dintre domeniile în care tehnologia chineză este din ce în ce mai prezentă în economia britanică. Pentru a atinge obiectivele climatice ale guvernului, de exemplu, „va fi necesar să se utilizeze tehnologia furnizată de China”, adaugă Jarnecki.

El consideră că autoritățile de reglementare din industriile cheie ar trebui să dispună de resurse suficiente pentru a monitoriza securitatea cibernetică și pentru a informa companiile care utilizează produse chinezești cu privire la orice potențiale probleme.

În ceea ce privește mașinile electrice alimentate cu tehnologie chineză, nu există nicio îndoială că acestea sunt aici pentru a rămâne.

„Chiar dacă aveți o mașină fabricată în Germania sau în altă parte, probabil că aceasta conține destul de multe componente chinezești”, spune Dan Caesar.

„Realitatea este că majoritatea dintre noi avem smartphone-uri și alte produse din China, din SUA, din Coreea, fără să ne gândim prea mult la asta. Așadar, cred că există o oarecare alarmism cu privire la capacitățile Chinei. Cred că trebuie să acceptăm realitatea că China va juca un rol important în viitor.”