John Podesta, trimisul SUA pentru climă, a îndemnat luni guvernele să-şi păstreze încrederea în promisiunea ţării sale de a combate încălzirea globală, afirmând că Donald Trump poate încetini, dar nu poate opri tranziţia de la combustibilii fosili atunci când va reveni la putere, în ianuarie, relatează Reuters.
Summitul anual al ONU privind clima a început luni la Baku, în Azerbaidjan, iar delegaţiile multor ţări sunt îngrijorate că victoria lui Trump în alegerile prezidenţiale din SUA va împiedica progresele în ceea ce priveşte limitarea încălzirii planetei.
Trump a promis să scoată din nou Statele Unite - istoric, cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră din lume - din cooperarea internaţională în domeniul climei şi să maximizeze producţia deja record de combustibili fosili a ţării, notează News.ro..
„Pentru aceia dintre noi care sunt dedicaţi acţiunii climatice, rezultatul (alegerilor) de săptămâna trecută din Statele Unite este, evident, extrem de dezamăgitor”, a declarat Podesta la summit. „Dar ceea ce vreau să vă spun astăzi este că, în timp ce guvernul federal al Statelor Unite, sub conducerea lui Donald Trump, poate pune acţiunea pentru climă pe plan secund, munca pentru a limita schimbările climatice va continua în Statele Unite”, a dat asigurări Podesta.
El a mai spus că Inflation Reduction Act (IRA), legislaţia de referinţă a preşedintelui Joe Biden în ceea ce priveşte clima, care oferă miliarde de dolari ca subvenţii pentru energia curată, va continua să stimuleze investiţiile în energie solară, eoliană şi alte tehnologii, iar guvernele de stat din SUA vor promova, de asemenea, reducerea emisiilor prin reglementări proprii. „Cred că nimic din toate acestea nu mai este reversibil. Pot fi încetinite? Poate. Dar direcţia este clară”, a spus el.
Deşi Trump a promis să anuleze IRA, pentru a face acest lucru ar fi nevoie de un act al Congresului - iar acest lucru ar putea fi dificil, din cauza sprijinului din partea unor congresmeni republicani ale căror districte beneficiază de investiţii legate de IRA.
În afară de alegerea lui Trump ca preşedinte al celei mai mari economii a lumii, discuţiile de la Baku se luptă pentru atenţie cu preocupările economice şi războaiele din Ucraina şi Gaza. Acest lucru complică ambiţia summitului de a rezolva punctul prioritar de pe agendă - un acord pentru o finanţare anuală de până la 1.000 de miliarde de dolari în domeniul climei pentru ţările în curs de dezvoltare, care să înlocuiască ţinta de 100 de miliarde de dolari.
Şeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a încercat să impulsioneze situaţia. „Să renunţăm la ideea că finanţarea combaterii schimbărilor climatice este caritate”, a îndemnat el pe stadionul din Baku. „Un nou obiectiv ambiţios de finanţare în domeniul climei este în întregime în interesul propriu al fiecărei naţiuni, inclusiv al celor mai mari şi mai bogate”, a subliniat el.
Anul acesta este pe cale să fie cel mai cald înregistrat vreodată. Atât ţările bogate, cât şi cele sărace au avut de făcut faţă unor fenomene meteorologice extreme, inclusiv inundaţii dezastruoase în Africa, pe coasta Spaniei şi în statul american Carolina de Nord şi seceta care afectează America de Sud, Mexicul şi vestul Statelor Unite.
Dar chiar şi convenirea uneia dintre primele sarcini ale COP29 s-a dovedit a fi o provocare: stabilirea agendei pentru negocieri a fost amânată timp de mai multe ore. Trei surse la curent cu discuţiile din spatele uşilor închise, care au cerut să rămână anonime, au declarat că Uniunea Europeană şi ţările insulare mici au cerut statelor să se ţină de acordul de anul trecut - discutând inclusiv cum să ducă mai departe acordul de a renunţa la cărbune, petrol şi gaze.
Azerbaidjanul, ţară de la Marea Caspică, care găzduieşte primele puţuri de petrol din lume, se confruntă cu presiuni pentru a face progrese în ceea ce priveşte angajamentul luat anul trecut la COP28 de a renunţa la combustibilii fosili. Însă statele din Golf producătoare de combustibili fosili doresc să limiteze discuţiile la elementele legate de finanţare ale acordului COP28 de anul trecut, au declarat sursele.
Ţările au fost, de asemenea, în dezacord cu privire la o propunere din partea Chinei de a include comerţul pe agenda COP29. Comerţul a devenit problematic pentru China, care se confruntă deja cu tarifele Uniunii Europene, din cauza promisiunii electorale a lui Trump de a impune tarife de 20% pentru toate bunurile străine şi de 60% pentru bunurile chinezeşti.
Mulţi se tem, de asemenea, că dezangajarea SUA ar putea determina alte ţări să renunţe la angajamentele climatice existente sau să reducă ambiţiile viitoare. „Oamenii vor spune, ei bine, SUA este a doua cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră. Este cea mai mare economie din lume ... Dacă ei nu îşi stabilesc un obiectiv ambiţios, de ce am face-o noi?” a declarat pentru Reuters Marc Vanheukelen, ambasadorul UE pentru climă din 2019 până în 2023.
Gazda discuţiilor, Azerbaidjanul, a făcut presiuni asupra guvernelor pentru a accelera trecerea la energia curată, promovând în acelaşi timp gazul ca un combustibil de tranziţie.
Veniturile sale din petrol şi gaze reprezentau 35% din economia sa în 2023, în scădere de la 50% cu doi ani mai devreme. Guvernul susţine că aceste venituri vor scădea la 22% până în 2028.
Preşedintele Ilham Aliev a numit bogăţia de combustibili fosili a Azerbaidjanului „un dar de la Dumnezeu”, iar Baku a propus crearea unui Fond de acţiune pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice, care să colecteze voluntar până la 1 miliard de dolari de la companiile extractive din 10 ţări, inclusiv Azerbaidjan.