Mai multe conturi „ciudate” îi laudă pe candidații la prezidențiale pe rețelele de socializare, în timp ce altele lansează comentarii negative la adresa acestora în rafală. În plin scandal electoral în care spațiul public a fost inundat de termeni precum „boți” sau „trolli”, Digi24.ro vă prezintă diferențele, la ce pot fi folosiți și ce presupune o fabrică de astfel de conturi false.
„Felicitări și mult succes, Domnule Președinte!”, îi transmite un cont fără poză de profil și fără postări premierului și candidatului PSD, Marcel Ciolacu, la o postare publicată vineri, pe Facebook.
„Felicitări Ciuca! Bravo!”, spune un alt cont care și-a schimbat în 15 octombrie poza de profil cu o mașină și de atunci a distribuit zeci de postări PNL, la o postare publicată în aceste zile de candidatul PNL Nicolae Ciucă.
„Elena Lasconi președinte!”, urează un cont cu 50 de prieteni, care are ca fotografii de profil și copertă două flori, la o postare publicată săptămâna trecută de candidata USR.
„Doamne ajută!”, transmite un cont cu doi prieteni și poză de profil cu o icoană la o postare a lui George Simion.
„Succes!”, îi transmite lui Mircea Geoană un cont similar celor descrise mai sus.
În același timp, amintim de valul de comentarii negative la adresa Elenei Lasconi la postări publicate pe pagina de Facebook a Digi24.ro sau postări de pe pagina de Facebook a lui Mircea Geoană, dar care nu aveau nicio legătură cu candidata USR. Detalii, aici.
În anul 2024, internetul oferă mai multe aplicații prin care poți crea o personalitate falsă. Prima aplicație găsită de reporterii Digi24.ro pe Google, care permite crearea unei identități false, ne-a furnizat „datele” lui Robert D Mebane. Pentru acest experiment, i-am cerut să ne creeze profilul unui bărbat de 26 de ani din Los Angeles, California.
Aplicația ne oferă și date despre acest Robet D Mebane - cum o cheamă pe mama lui, dacă are animale de companie, o adresă de mail, ce grupă sanguină are, ce profesie are, ce salariu câștigă, o biografie, genul muzical preferat și chiar un cont și o parolă pentru rețelele de socializare. Desigur, toate sunt informații generate pe loc.
Pentru a înțelege principiul, trebuie să facem diferența dintre troll și bot. Un troll este o persoană reală (dar care se folosește de o identitate falsă) care, în general, se folosește de internet în așa fel încât să răspândească informații false sau incomplete pe rețelele de socializare, iar de multe ori face afirmații care generează conflict, după cum arată un articol publicat de Universitatea de Stat din Michigan.
Trollii de pe rețelele de socializare pot să divagheze atenția oamenilor de la adevăratele probleme ale societății, să creeze subiecte false de discuție sau chiar eroi falși, după cum arată un articol publicat recent de Cătălin Negoiță, conferențiar universitar la Universitatea Dunărea de Jos din Galați.
Există situații în care trolii sunt folosiți mai degrabă pentru a lăuda un candidat politic, ceea ce creează percepția că acea figură politică este apreciată de oameni. Un caz de genul este cel investigat de Buletin de București, în care a fost depistată o armată de trolli a PNL care îl lăuda pe Sebastian Burduja, pe atunci candidatul partidului la Primăria Capitalei.
Sursa citată arată că în spatele a sute de conturi false, care au poze de profil furate de pe internet sau generate cu programe automate de inteligență artificială, se află o persoană reală.
Boții, însă, se dau drept persoane reale, dar în spatele conturilor false este un program care operează fără intervenția umană. Odată „porniți”, boții generează comentarii în așa fel încât algoritmul rețelelor de socializare crede că este o postare populară, ceea ce îi crește șansele să fie văzută de persoane reale, după cum arată Universitatea de Stat din Michigan.
La nivel general, putem depista „conturi ciudate” care pot fi trolli sau boți la profile de Facebook care și-au început activitatea în online recent, adică în ultimele luni, și au mai multe postări publicate în decursul a câteva zile (pentru a crea aparența că este o persoană activă pe rețelele de socializare).
Scandalul electoral declanșat în această săptămână a avut în prim-plan conceptul de fermă de boți. Pe scurt, Elena Lasconi l-a acuzat pe Mircea Geoană că s-ar fi întâlnit cu Tal Hanan, un israelian despre care presa internațională arată că este capul unei grupării (Team Jorge) care se ocupă, printre altele, cu răspândirea dezinformării pe internet. Detalii, aici.
Chiar Tal Hanan a prezentat unor reporteri sub acoperire, de la diverse publicații internaționale, ce presupune serviciul pe care îl oferă clienților care apelează la serviciile Team Jorge.
Este vorba de un program informatic care poate controla o armată de mii de conturi false pe Twitter (acum X), Facebook, LinkedIn, Telegram, Gmail, Instagram și Youtube. Hanan se lăuda că „armata” lui virtuală ajunge la 30.000 de conturi false. Jurnaliștii au documentat cazuri în care conturile false au fost implicate în campanii social media în peste 20 de state.
Astfel de ferme (sau fabrici) desfășoară activități de propagandă și dezinformare pe internet și sunt conectate, în principal, de campanii politice sau economice, după cum arată și un raport NATO. Aceeași sursă arată că aceste ferme sunt „deghizate” în agenții de publicitate sau centre de cercetare pe internet.
Există date legate de implicarea unor astfel de fabrici în evenimente precum Brexit, alegerile prezidențiale din SUA din anul 2016 sau anexarea Crimeei de către Federația Rusă, printre altele.