Preşedinţia belgiană a Consiliului UE şi negociatori ai Parlamentului European au ajuns marţi la un acord provizoriu privind amendarea legislaţiei UE care stabileşte regulile de funcţionare a zonei Schengen atât la frontierele externe, cât şi la cele interne.
Schimbările agreate vor spori coordonarea UE şi vor îmbunătăţi instrumentele aflate la dispoziţia statelor membre în momentul apariţiei de provocări la frontierele UE, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului UE citat de Agerpres.
„A circula liber între graniţele noastre interne şi securitatea frontierelor noastre externe sunt cele două pietre de temelie ale spaţiului Schengen. Acordul încheiat astăzi (marţi - n.r.) de revizuire a Codului frontierelor Schengen va clarifica şi consolida aceşti doi piloni”, a declarat ministrul de interne belgian Annelies Verlinden, a cărei ţară deţine preşedinţia Consiliului UE în acest semestru.
Actualizarea clarifică în special regulile legate de reintroducerea controalelor la frontieră, asigurându-se că acestea rămân o măsură de ultimă instanţă, oferă soluţii pentru situaţiile în care migranţii sunt folosiţi ca armă politică şi oferă posibilitatea de a introduce măsuri comune pentru a armoniza restricţiile de călătorie în cazul unei urgenţe de sănătate publică.
Codul frontierelor Schengen modificat va oferi statelor membre noi măsuri pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe ale UE într-o situaţie în care migranţii sunt folosiţi în scopuri politice. Modificările includ limitarea numărului de puncte de trecere a frontierelor sau reducerea orelor de funcţionare a acestora.
Instrumentalizarea este o situaţie în care o ţară terţă sau un actor nestatal încurajează sau facilitează circulaţia cetăţenilor din ţări terţe către frontierele externe ale UE pentru a destabiliza UE sau un stat membru.
Textul convenit clarifică şi întăreşte cadrul pentru reintroducerea şi prelungirea controalelor la frontierele interne. Statele membre pot reintroduce controalele ca excepţie, atunci când există o ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. Acestea vor trebui să evalueze necesitatea şi proporţionalitatea acestei reintroduceri şi să aprecieze dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin alte măsuri, inclusiv măsuri alternative.
Potrivit noilor reguli, dacă ameninţările la adresa ordinii publice sau securităţii sunt imprevizibile, controalele pot fi introduse imediat, Comisia, celelalte state membre şi Parlamentul European fiind sesizate în acelaşi timp. Astfel de controale sunt limitate pe o perioadă de până la o lună şi pot fi prelungite doar pe o durată maximă de trei luni.
Controalele la frontierele interne în caz de ameninţări previzibile, care au fost notificate Comisiei, statelor membre şi Parlamentului European înainte de a fi reintroduse, pot rămâne în vigoare pentru o perioadă de până la şase luni. Acestea pot fi prelungite pe perioade ce pot fi reînnoite la şase luni, cu o durată maximă de doi ani. În situaţii excepţionale majore în ceea ce priveşte o ameninţare persistentă, controalele la frontierele interne pot fi prelungite peste doi ani, pentru maximum 6 luni suplimentare, reînnoibile o singură dată pe o durată totală de un an.
O altă actualizare a Codului frontierelor Schengen asupra căreia preşedinţia belgiană şi Parlamentul European au convenit se referă la utilizarea unor măsuri alternative la controalele la frontierele interne.
Utilizarea unor astfel de măsuri alternative va permite statelor membre să limiteze în mod substanţial posibila reintroducere a controalelor la frontierele interne, asigurând deopotrivă securitatea şi spaţiul de liberă circulaţie fără controale la frontierele interne.
Noul cod introduce, de asemenea, măsuri alternative pentru a contracara mişcările neautorizate ale cetăţenilor unor ţări terţe care se află ilegal în spaţiul Schengen. O nouă procedură va permite unui stat membru să transfere cetăţenii ţărilor terţe reţinuţi în zona de frontieră şi aflaţi ilegal pe teritoriul său în statul membru din care au sosit direct. Reţinerea ar trebui să aibă loc în contextul unui cadru de cooperare bilaterală.