Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mitjatovic, a criticat luni consecinţele acordului prin care Italia își va trimite în Albania migranţii salvaţi pe Mediterana. De asemenea, au fost exprimate preocupări față de ceea ce a fost numit „tendința europeană” de externalizare a gestionării migranților, transmite agenția de știri EFE, preluată de Agerpres.
Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, activista bosniacă Dunja Mitjatovic, și-a declarat preocuparea faţă de ceea ce consideră a fi o tendinţă europeană de externalizare a gestionării azilului pentru migranţi, făcând astfel aluzie la Marea Britanie şi Danemarca, relatează agenţia EFE.
Un memorandum semnat de Italia şi Albania prevede că pe teritoriul celei din urmă vor fi amenajate două tabere de refugiaţi cu o capacitate totală de 3.000 de persoane, unde vor fi găzduiţi şi identificaţi o parte din migranţii recuperaţi pe Mediterana şi care încearcă să debarce pe coastele Italiei.
Comisarul Consiliului Europei consideră că acest memorandum „pune mai multe probleme privind respectarea drepturilor omului” şi „creează un regim de azil extrateritorial ad-hoc caracterizat prin numeroase ambiguităţi juridice”, întrucât acest transfer în Albania, în loc de Italia, are implicaţii negative pentru migranţi în ce priveşte activităţile de căutare şi salvare pe mare, imparţialitatea procedurilor de azil, identificarea persoanelor vulnerabile, riscul unor plasări în regim de arest fără un control judiciar adecvat, etc.
„Lipsa de securitate juridică va submina probabil mecanisme cruciale de apărare a drepturilor omului şi de răspundere pentru încălcarea lor”, observă Dunja Mitjatovic, care se teme astfel că ar putea exista un „tratament diferenţiat” al migranţilor ale căror cereri de azil vor fi examinate în Albania faţă de cei care ajung în Italia, ţară membră UE şi care trebuie astfel să respecte standardele europene în soluţionarea cererilor de azil.
Pe de altă parte, comisarul pentru drepturile omului a Consiliului Europei afirmă că acordul dintre Italia şi Albania face parte dintr-o „tendinţă mai amplă” în care guvernele europene caută să externalizeze gestiunea azilului ca „soluţie rapidă” în faţa „problemelor complexe” create de valul de migranţi. Ea s-a referit aici la Marea Britanie şi Danemarca, ţări care intenţionează să proceseze cererile de azil în ţări terţe, cum ar fi Rwanda.
Această practică încurajează alte state europene „să procedeze la fel, existând riscul de creare a unui efect de domino care ar putea submina sistemul european şi mondial de protecţie internaţională”, susține cu îngrijorare Dunja Mitjatovic, care le-a cerut statelor membre ale Consiliului Europei să asigure că migranţii vor fi primiţi pe teritoriul lor şi tot acolo le vor fi examinate cererile de azil, pentru că aceasta este „piatra unghiulară a unui sistem care funcţionează corect, care respectă drepturile omului şi care le oferă protecţie celor care au nevoie”.