Consiliul Concurenţei anunţă că analizează tranzacţia prin care Bonafarm Zrt. intenţionează să preia FrieslandCampina Romania Holding B.V. şi, indirect, FrieslandCampina Romania S.A.. Tranzacția a provocat discuții în spațiul public românesc.
„Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Bonafarm Zrt. intenţionează să preia FrieslandCampina Romania Holding B.V. şi, indirect, FrieslandCampina Romania SA”, anunţă autoritatea de concurenţă.
FrieslandCampina România Holding B.V. este o societate de tip holding care nu desfăşoară activităţi comerciale.
FrieslandCampina Romania SA produce şi comercializează o gamă largă de produse lactate (băuturi lactate, brânzeturi, smântână, unt). Aceasta deţine două fabrici situate în Cluj-Napoca şi Târgu Mureş.
În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.
Eventualele observaţii şi puncte de vedere pot fi transmise autorităţii de concurenţă în termen de 20 de zile.
Citește și
Burduja avertizează împotriva preluării Napolact de maghiarii de la Bonafarm: „O potențială strategie a unui stat în conflict cu UE”
Preluarea firmei românești de către cea maghiară a stârnit deja discuții aprinse. Fostul ministru Sebastian Burduja, în prezent consilier al premierului Ilie Bolojan, a tras un semnal de alarmă cu privire la această preluare. În opinia lui Burduja, tranzacția este o problemă de securitate națională.
Cel care controlează grupul Bonafarm este Sándor Csányi, cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere de aproape 2 miliarde de euro și unul dintre apropiații lui Viktor Orban. „Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune”.
„Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, afirmă Burduja care a solicitat un raport de specialitate, precum și avize din partea SRI și SIE .
De asemenea, el a cerut analizarea dosarului de vânzare de către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).