Katalin Szili, consilier principal al prim-ministrului ungar, a declarat că situaţia minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv cea a minorităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică, se află „pe o pantă uriaşă”, deşi războiul nu-i dă dreptul Ucrainei să restrângă drepturi şi nu o scuteşte de îndeplinirea cerinţelor de aderare stabilite de Uniunea Europeană pentru ţările candidate, transmite Hirado.hu.

Katalin Szili şi-a exprimat punctul de vedere pe acest subiect în cadrul unei dezbateri intitulate Drepturile minorităţilor în război şi pace, care a avut loc, joi, în cadrul celei de-a 32-a ediţii a Universităţii de vară Bálványos şi a Taberei Studenţeşti (Tusványos) de la Băile Tușnad.

Politicianul a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că, deşi consolidarea păcii este în mod evident o prioritate, dacă Ucraina doreşte să se apropie de UE, este important ca aceasta să îndeplinească cerinţele pe care UE le impune tuturor celorlalte ţări candidate. 

Katalin Szili a atras atenţia asupra reducerii drepturilor minorităţilor naţionale în ceea ce priveşte drepturile lingvistice, culturale şi educaţionale, proces început în anul 2017, când Ucraina a devenit candidată la aderare la UE. Aceasta a subliniat că legea privind minorităţile din Ucraina, adoptată în decembrie 2022, impune o obligaţie de asimilare directă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. 

„În mod evident, nu este vorba doar de un pas înapoi, în comparaţie cu situaţia de dinainte de 2017, ci de un proces: pe măsură ce Ucraina se apropie de UE, în paralel, ea diminuează drepturile minorităţilor naţionale”, a declarat consilierul principal al premierului ungar. 

„În mod evident, acum, prioritatea cea mai importantă este consolidarea păcii, în care şi UE are o responsabilitate importantă”, a explicat Katalin Szili. „Cu toate acestea, UE nu se ocupă să aducă părţile la masa negocierilor şi să încerce să consolideze pacea, ci alimentează războiul prin continuarea furnizării de resurse”. 

Pe de altă parte, potrivit lui Katalin Szili, situaţia de război nu înseamnă că Ungaria ar trebui să rămână tăcută în ceea ce priveşte problemele minorităţilor naţionale, ci să facă la fel ca România şi toate celelalte ţări vecine care îşi ridică vocea privind problemele minorităţilor lor naţionale. 

Ucraina nu poate fi scutită de îndeplinirea condiţiilor UE, astfel că trebuie consolidată protecţia juridică a minorităţilor naţionale, mai spune ea. 

„Acele minorităţi ale noastre care formează populaţie majoritară într-o anumită zonă ar trebui să aibă posibilitatea să se autoguverneze, iar cele care trăiesc în etnosporă ar trebui să aibă posibilitatea de a pune în aplicare autonomia culturală şi personală, aşa cum se obişnuieşte în alte părţi ale Europei”, a explicat Katalin Szili. 

Aceasta a amintit că ambiţia premierului Viktor Orbán este să îndrepte Europa Centrală spre o nouă reconciliere, alături de o pace care să pună capăt războiului. „Aceste ţări sunt interdependente, iar cooperarea lor nu poate duce decât la o situaţie avantajoasă pentru ambele părţi (win-win). Dar reconcilierea este o condiţie prealabilă pentru ca Europa să aibă un nou centru de greutate”, a explicat consilierul principal al prim-ministrului ungar.

Citește și:

Cum a sfidat Ministrul Apărării de la Budapesta presa din România, la Băile Tușnad. „Ar trebui să vorbesc cu ei?”

Oficialii de la Budapesta și-au început mesajele anti-UE la Băile Tușnad, înainte de discursul de sâmbătă al lui Viktor Orban