FMI anunță că monitorizează îndeaproape evenimentele din Israel și Gaza, dar menționează că e prea devreme pentru a evalua impactul economic al acestora, transmite Reuters. Acțiunile israeliene au scăzut deja semnificativ, multe afaceri au fost închise, iar prețul petrolului a urcat luni.
”Suntem profund îndureraţi de pierdere de vieţi. Monitorizăm îndeaproape această situaţie îngrijorătoare”, a declarat duminică un portător de cuvânt al Fondului.
Acesta a subliniat că este prea curând pentru a spune ceva despre consecinţele economice ale conflictului.
Preţurile acţiunilor şi obligaţiunilor israeliene au scăzut şi multe afaceri au fost închise duminică, la o zi după ce luptători înarmaţi ai Hamas din Gaza au ucis sute de israelieni şi au răpit un număr necunoscut de persoane, transmite Reuters.
Indicii bursieri cheie din Tel Aviv au încheiat tranzacţiile în scădere cu aproape 7%, conduşi de o scădere de 9% a acţiunilor bancare, la o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de shekeli (573 milioane USD), iar preţurile obligaţiunilor guvernamentale au scăzut cu aproape 3%, careacţie iniţială a pieţei la cel mai sângeros atac asupra Israelului din ultimele decenii.
În timp ce piaţa valutară este închisă duminica, şekelul se află deja la cel mai slab nivel al anului din cauza unui plan guvernamental extrem de contestat de a revizui sistemul judiciar.
Prețurile petrolului au crescut luni cu 4% din cauza temerilor că situația din Israel și Gaza ar putea perturba producția din Orientul Mijlociu.
West Texas Intermediate (WTI), punctul de referință pentru petrolul american, a crescut la peste 86 de dolari barilul, scrie BBC. Prețul țițeiului Brent a crescut și la începutul tranzacțiilor de pe piața asiatică.
Iranul a negat orice implicare în atac la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU de duminică la New York, a informat Reuters. Dar președintele iranian Ebrahim Raisi și-a exprimat sprijinul pentru atac.
„Prima de risc pentru petrol este în creștere din cauza perspectivei unei conflagrații mai ample care s-ar putea răspândi în țările mari producătoare de petrol din apropiere, cum ar fi Iranul și Arabia Saudită”, a declarat analistul energetic Saul Kavonic pentru BBC.
„Dacă conflictul cuprinde Iranul, care a fost acuzat că sprijină atacurile Hamas, până la 3% din aprovizionarea globală cu petrol este în pericol”, a adăugat el.
Aproximativ o cincime din aprovizionarea globală ar fi „ținută ostatică”, a spus Kavonic, dacă trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, o rută vitală de comerț cu petrol este întreruptă.
Strâmtoarea Ormuz este crucială pentru principalii exportatori de petrol din regiunea Golfului, ale căror economii sunt construite în jurul producției de petrol și gaze.
Incertitudinea asupra modului în care evenimentele s-ar putea dezvolta în zilele următoare ar putea determina, de asemenea, investițiile în obligațiunile de trezorerie americane și în dolar - pe care investitorii le cumpărau în mod tradițional în perioadele de criză, a declarat James Cheo, analist HSBC.
„În această etapă, există un pic de nervozitate. [Investitorii] vor să vadă puțin mai multă claritate, în special în ceea ce privește datele economice și evoluțiile asociate cu incertitudinea geopolitică”, a adăugat Cheo.
După invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, prețurile petrolului au crescut, depășind 120 de dolari pe baril în iunie anul trecut.
Acestea au scăzut din nou la puțin peste 70 de dolari pe baril în luna mai a acestui an, dar au crescut constant de atunci, deoarece producătorii au încercat să restrângă producția pentru a susține piața.
Arabia Saudită, un mare producător de petrol, a declarat în luna iulie că va reduce producția cu milioane de barili pe zi .
Alți membri ai OPEC+, un grup de țări producătoare de petrol, au convenit, de asemenea, să continue să strângă robinetul.
OPEC+ reprezintă aproximativ 40% din țițeiul mondial, iar deciziile sale pot avea un impact major asupra prețurilor petrolului.