România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. Raportul Comisiei Europene remarcă faptul că autoritățile au în continuare rezultate bune în ceea ce privește combaterea corupției. Printre minusuri se numără, însă, faptul că au fost închise numeroase cazuri de corupție pentru că a fost depășit termenul de prescripție.

ACTUALIZARE 19:05 Cu privire la Raportul privind statul de drept de anul acesta, Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat următoarele:

„Raportul privind statul de drept – ediția 2025 notează în mod obiectiv progresele substanțiale înregistrate de România în domeniul justiției și al cadrului anticorupție.

În mandatul meu, voi menține ritmul reformelor inițiate în scopul menținerii stabilității și independenței sistemului judiciar, precum și pentru asigurarea unei înalte calități a actului de justiție, în beneficiul cetățenilor. În acest sens, consultarea sistemului judiciar și dialogul onest și deschis cu Comisia Europeană vor rămâne repere constante în cadrul exercițiului privind Statul de Drept.”

În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic, se arată în raportul Comisiei Europene.

Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, datorită eforturilor de sensibilizare. Ministerul Justiției a dat dovadă de deschidere în ceea ce privește adaptarea reformei sistemelor informatice din cadrul instanțelor, astfel încât să fie garantată independența sistemului judiciar. S-au depus o serie de eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate în sistemul de justiție, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare.

Au fost demarate mai multe inițiative menite să faciliteze accesul la asistență judiciară. Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți.

Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie, bazată pe evaluarea ex post a strategiei actuale. Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt.

Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări.

S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar.

Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „ușilor turnante”.

Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, însă o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid.

Au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, iar legislația menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament.

Corupția și frauda au fost identificate de autoritățile naționale drept riscuri în procesul de achiziții publice, existând câteva măsuri în curs pentru contracararea lor.

Nu s-au efectuat demersuri în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media.

Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente.

Dincolo de faptul că Consiliul Național al Audiovizualului ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic, informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt încă insuficiente în afara sectorului audiovizual.

Actorii din domeniul mass-mediei nu au ajuns încă la un acord cu privire la autoreglementare. În așteptarea finalizării discuțiilor privind un nou Cod de procedură administrativă, persistă problemele privind transparența și accesul la informații. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.

Au fost întreprinse câteva demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar în practică se întâlnesc în continuare o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului, problemele privind calitatea legislației și sarcina de reglementare rămân principalele preocupări ale întreprinderilor și ale organizațiilor societății civile.

Alegerile prezidențiale au fost repetate în 2025, în urma hotărârii Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor care a avut loc în 2024. Nu a fost adoptată încă o decizie definitivă cu privire la acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă organizațiile societății civile, a fost adoptată Strategia pentru Guvernare Deschisă.

Mecanismul privind statul de drept a fost introdus de Comisia Europeană în anul 2020. România a sprijinit în mod activ instituirea acestui mecanism, care tratează statele membre pe picior de egalitate și realizează, anual, o analiză a realităților din teren, pe baza celor 4 piloni monitorizați (sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media, sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului).

Raportul UE privind statul de drept reprezintă un instrument preventiv, menit să ajute la abordarea provocărilor privind statul de drept din toate statele membre și să impulsioneze reformele necesare la nivel național. Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare stat membru, a căror îndeplinire este urmărită în fiecare an de Comisia Europeană.

Ministerul Justiției este coordonatorul, la nivel național, al Mecanismului anual privind Statul de Drept.

„Coldea și Dumbravă sunt statul”. Rolul foștilor generali SRI în rețeaua care promitea unor afaceriști că îi scapă de probleme penale