Pe fondul pregătirii armatei ucrainene, care are loc cu sprijinul UE, Marii Britanii și Statelor Unite, pentru a respinge următoarea ofensivă a trupelor ruse, apropiatul lui Putin, Ruben Vardanyan, declarat de oficial de Kiev „ complice la crimele autorităților ruse împotriva Ucrainei”, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace pentru „dezvoltarea inițiativelor de pace”.

Este semnificativ faptul că primii care au anunțat candidatura pentru acest premiu a fost „agenția de știri” Sputnik, unul dintre principalii purtători de cuvânt ai propagandei Kremlinului din afara Rusiei, dar și mass-media rusă care deține RBC. Acesta din urmă îi aparține magnatului Grigory Berezkin, inclus în listele de sancțiuni ale UE, Marea Britanie, Canada și Australia, ca „slujitor” al președintelui rus, care „a contribuit direct la războiul fără sens al lui Vladimir Putin în Ucraina și este responsabil pentru durere și suferința poporului Ucrainei”.

Vardanyan însuși este cunoscut pentru conducerea companiei ruse „Troika Dialog”. Potrivit unei investigații a consorțiului internațional OCCRP, miliarde de dolari au fost transferați în secret prin această companie prietenilor apropiați ai lui Putin. În 2006-2013, peste 4,6 miliarde de dolari au trecut prin conturile rețelelor offshore ale lui Vardanyan. În 2020, principalul lider al opoziției ruse, Alexei Navalny, ucis recent de regimul de la Kremlin, l-a acuzat pe Vardanyan de mită în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari.

În 2019, 22 de membri ai Parlamentului European au cerut UE să impună sancțiuni împotriva lui Vardanyan. În 2022, el și alți asociați ai lui Putin, a fost inclus în proiectul noilor sancțiuni ale SUA.

În iunie 2023, la inițiativa Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vardanyan a fost inclus în baza de date ucraineană „Миротворец” cu caracteristica: „Complice al invadatorilor și teroriștilor ruso-fasciști. Complice la crimele autorităților ruse împotriva Ucrainei și a cetățenilor săi... este supus reținerii imediate și transferului către agențiile de aplicare a legii din Ucraina sau țările NATO.” De asemenea, SBU l-a acuzat pe acesta de „finanțare a agresiunii ruse în teritoriile post-sovietice”.

Două luni mai târziu, fostul șef al Consiliului de Securitate al enclavei armene din Karabah, Samvel Babayan, a declarat pentru televiziunea publică armeană că, în 2022-2023, Vardanyan a acționat ca agent rus în Caucazul de Sud.

În 2023, marile publicații internaționale au relatat și despre legăturile lui Vardanyan cu Kremlinul.

„... Nu poate exista nicio îndoială că Vardanyan - este un om al Kremlinului, așa cum a recunoscut guvernul ucrainean atunci când i-a impus sancțiuni”, a raportat Politico.

Potrivit Forbes, „Vardanyan se bucură de binecuvântarea Moscovei...”

Filiala română a săptămânalului american Newsweek a raportat că „în timp ce UE și Statele Unite luptă pentru pace în Caucaz și încearcă să ajungă la o înțelegere pașnică între Armenia și Azerbaidjan asupra Karabahului, miliardarul rus Ruben Vardanyan, care reprezintă interesele Kremlinul, a cerut oamenilor să ia armele.”

Nu mai puțin scandaloase sunt datele The Washington Times despre legăturile lui Vardanyan cu regimul ayatollah, mai ales pe fondul amenințărilor publice ale Iranului împotriva Statelor Unite, Marii Britanii, Franței și Germaniei din cauza sprijinului acordat Israelului după atacul iranian din 13 aprilie.

Printre concluzii, Washington Times a raportat că „Vardanyan, unul dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei, este apropiatul lui Putin”.

Astfel, nominalizarea la Premiul Nobel pentru Pace a unei persoane strâns asociate cu două regimuri dictatoriale care urmăresc politici militariste agresive pare nu doar scandaloasă, ci chiar o blasfemie.

Mai mult, Comitetul Nobel, care a acceptat candidatura lui Vardanyan, a adoptat până de curând o poziție complet opusă. În semn de sprijin pentru Kiev, în 2022, acest comitet nu i-a invitat pe ambasadorii Rusiei și Belarusului la prezentarea premiului de la Stockholm. Un an mai târziu, deși invitațiile la ceremonia Premiului pentru Pace au fost trimise ambasadorilor Rusiei, Belarusului și Iranului, acestea au fost retrase din cauza criticilor publice.

Poziția Comitetului Nobel este demonstrată cel mai clar în comunicatul său de presă din septembrie 2023: „Este important și corect să difuzăm cât mai larg posibil valorile și mesajele pe care le reprezintă Premiul Nobel. De exemplu, prin mesajul politic clar de anul trecut cu Premiul pentru Pace, care a fost acordat... ucrainenilor care documentează crimele de război ale Rusiei”. Astfel, nominalizarea lui Vardanyan, care are legături strânse cu Moscova și Teheranul, contrazice însuși poziția Comitetului Nobel.

Profitând de autoritatea internațională a acestui comitet, propagandiștii de la Kremlin mizează pe „albirea” lui Vardanyan în ochii Occidentului. Dacă primește unul dintre cele mai prestigioase premii mondiale, atunci sub aura unui „făcător de pace”, Moscova îl va putea folosi din nou în viitor în intrigile sale din Caucazul de Sud. La urma urmei, la începutul anului trecut, Kremlinul îl considera pe Vardanyan un adevărat candidat la postul de prim-ministru al Armeniei – în cazul răsturnării pro-occidentalului Nikol Pașinian. Fostul ministru și fost viceministru al apărării al Armeniei a vorbit aproape deschis despre acest lucru, iar Televiziunea publică a republicii Armenia chiar l-a inclus pe Vardanyan în „lista neagră” din cauza atacurilor la adresa șefului guvernului.

Igor CHALENKO, politolog ucrainean, șef al Centrului de analiză și strategii (Kiev)