Invazia rusă în Ucraina a scos în evidență și legăturile tradiționale strânse dintre Serbia și Rusia. Sârbii încearcă să evite să se îndepărteze de Moscova, dar găzduiesc în același timp companii rusești, inclusiv gigantul tehnologic Yandex, care fug de criza economică și perturbările cauzate de război în interiorul Rusiei, conform unei analize The Moscow Times.
Intrarea principală bogat decorată a clădirii parlamentului sârb în stil baroc era abia vizibilă în spatele mai multor corturi și a unei scene improvizate împodobite cu panouri publicitare.
Unul dintre panouri publicitare prezenta chipul ministrului rus de externe Serghei Lavrov alături de mesajul „cel mai mare diplomat al lumii”.
„Suntem aceiași oameni”, a răspuns vesel unul dintre protestatari, o femeie blondă zâmbitoare, în vârstă de 40 de ani, când a fost întrebat despre motivele ei pentru a sprijini Rusia și a-l lăudat pe Lavrov.
„Rușii au și rădăcini de aici, din această zonă. Suntem de aceeași religie. Nu am fost niciodată în război unul cu celălalt. Ne-am ajutat mereu unul pe celălalt”, a adăugat un alt protestatar pe nume Paolo Pajić, care s-a oferit voluntar să vorbească în numele grupului care ocupă piața de la începutul acestui an pentru a cere demisia parlamentului sârb.
Un număr tot mai mare de ruși și firme rusești și-au stabilit reședința în Serbia de la începutul războiului din Ucraina în februarie, potrivit datelor disponibile public și experților care au vorbit cu jurnaliștii de la The Moscow Times.
Cetăţenii ruşi au înregistrat peste 1.000 de companii în Serbia de la începutul invaziei, potrivit unui raport din iunie al reţelei de televiziune sârbă Nova S.
Majoritatea acestor companii lucrează în sectorul IT şi le permit ruşilor să-şi legalizeze rapid şederea în Serbia, unde acestea sunt limitate la un sejur de 30 de zile fără viză.
„Compania mea tocmai mutat pe toată lumea aici, așa că nici nu m-am gândit la asta”, a declarat Anton, un specialist IT în vârstă de 24 de ani din Moscova, care s-a mutat la Belgrad în aprilie.
„Nu mă așteptam ca Serbia să fie o țară atât de cool și ca sârbii să fie oameni atât de drăguți. Nu este vorba doar despre faptul că îi iubesc pe ruși la fel de mult ca pe proprii cetățeni, ci sunt buni și deschiși”, a declarat Anton, care a refuzat să-și dea numele de familie din motive de siguranță.
Deși nu sunt disponibile date oficiale despre migrația rusă, până la 50.000 de ruși s-au stabilit în Serbia după ce a început invazia rusă în 24 februarie, potrivit unui raport de la începutul acestei luni al publicației germane Deutsche Welle.
Sprijinul pentru Rusia rămâne ridicat în Serbia la șase luni după războiul de la Moscova, notează The Moscow Times.
Un sondaj de opinie din iunie realizat de Centrul de Cercetare Demostat a arătat că președintele rus Vladimir Putin este cel mai popular politician străin din Serbia și peste 50% dintre sârbi credeau că alianța militară occidentală NATO este responsabilă pentru evenimentele din Ucraina.
Unul dintre motivele pentru care Serbia este deosebit de atractivă pentru relocarea rușilor este că țara nu s-a alăturat națiunilor occidentale pentru a impune sancțiuni Kremlinului din cauza războiului.
Într-o vizită rară a unui oficial european, ministrul sârb de interne Aleksandar Vulin sa întâlnit cu Lavrov la Moscova luna trecută. El i-a subliniat omologului său rus că Serbia a fost singura țară din Europa care nu a impus sancțiuni și care a evitat „isteria anti-rusă”.
„Serbia, condusă de preşedintele Aleksandar Vucic, nu uită frăţia centenară (cu Rusia) şi este singura ţară din Europa care nu a impus sancţiuni Rusiei'', a declarat Vulin, potrivit notei de presă publicată pe site-ul Ministerului de Interne sârb.
Într-un alt comunicat, ministerul sârb de interne transmitea atunci că Vulin s-a întâlnit şi cu viceministrul rus al apărării, Aleksandr Fomin, cu care a stabilit ca cele două ţări să continue cooperarea în domeniul securităţii.
De altfel, ministrul apărării rus, generalul Serghei Şoigu, l-a decorat pe Vulin pentru contribuţia acestuia la cooperarea între cele două ţări în domeniul apărării, se mai adaugă în comunicatul Ministerului de Interne sârb, citat de Agerpres.
Având sediul în Serbia, companiile rusești nu numai că își păstrează accesul la piețele europene și la firmele europene, ci se pot întoarce cu ușurință în Rusia, dacă este necesar.
Spre deosebire de alte țări europene care și-au închis spațiul aerian către Rusia, zborurile către Moscova încă pleacă regulat de pe aeroportul din Belgrad.
„Practic, ei folosesc Serbia pentru evitarea sancțiunilor”, a declarat Ivana Stradner, consilier la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, pentru The Moscow Times.
Printre cele mai cunoscute companii rusești care s-au refugiat în Serbia se numără gigantul tehnologic Yandex, care a încercat să scape de criza economică și perturbările cauzate acasă de războiul din Ucraina.
Compania a deschis un nou birou pentru 700 de angajați în cartierul central Dorcol din Belgrad la începutul acestei veri.
„Biroul din Serbia... va sprijini dezvoltarea continuă a unui număr de servicii internaționale Yandex, inclusiv Taxi și Livrare, care sunt deja operaționale în Serbia”, a spus serviciul de presă al Yandex într-un răspuns la întrebările trimise de The Moscow Times.
Străzile pline de viață ale cartierului Dorcol găzduiesc și agenția de presă rusă Sputnik, administrată de stat, care continuă să funcționeze în Belgrad, în ciuda faptului că este interzisă în UE.
Redactorul șef al biroului Sputnik din Belgrad, Ljubinka Milinčić, a declarat luna trecută că postului i se va alătura în curând postul internațional de radio Russia Today (RT), gestionat de statul rus, care a fost forțat să-și înceteze operațiunile în SUA și UE după invazia rusă.
Nici Milinčić, nici biroul de presă al RT nu au răspuns întrebărilor din The Moscow Times despre planurile Sputnik și RT de extindere în Serbia.
Deși este puțin probabil ca sosirea RT să modifice în mod semnificativ peisajul media din Serbia, prezența sa în țară ar fi simbolică, potrivit lui Engjellushe Morina, cercetător senior în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe din Berlin.
„Mi se pare puțin ciudat că Serbia permite acest lucru, mai ales acum când există o mare presiune asupra Serbiei în ceea ce privește „alegerea părților” [între Rusia și UE]”, a spus Morina.
Influența deja considerabilă a Rusiei asupra peisajului media local a devenit evidentă luna trecută, pe fondul tensiunilor din fosta provincie sârbă Kosovo.
„Dezinformarea de pe rețelele de socializare a devenit un pic sălbatică. Multe mesaje au venit din diferite surse legate cumva de propaganda rusă”, a spus Morina despre acoperirea incidentului care s-a centrat pe o dispută cu privire la reglementările plăcuțelor de înmatriculare din Kosovo.
În special, o mare parte din acoperirea în limba rusă a incidentului din Kosovo a părut să împingă posibilitatea începerii unui „nou război balcanic”.
„Ceea ce reprezintă nou este modul în care Rusia amplifică acest lucru”, a spus Stradner, de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor.
„Sprijinul nostru este absolut pentru Serbia”, declara luna trecută purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov. „Susţinem poziţia paşnică şi constructivă a Belgradului în această situaţie”, mai adăuga acesta.
La fel ca alți analiști, Stradner a sugerat că regimul de la Kremlin va continua probabil să încerce să-și folosească poziționarea în Serbia pentru a stimula instabilitatea și a distrage atenția politicienilor occidentali în raport cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.
„Trebuie să acordăm atenție spațxfiului informațional, deoarece Rusia stabilește cu siguranță condiții informaționale pentru alte tulburări”, a spus Stradner.
În piața din centrul Belgradului, nu au existat astfel de temeri. Întrebat despre invazia Ucrainei de către Rusia, protestatarul Pajić nu a făcut altceva decât să scoată în evidență mesajele propagandistice ale Moscovei. „Aceasta este o poveste a eliberării întregii omeniri”, a declarat protestatarul sârb.
În ciuda percepției că sunt rusofili, există și sârbi care nu-i privesc cu ochi buni pe noii sosiți din Rusia, reproșându-le că tensionează piața imobiliară. Cei mai mulți dintre sârbi și-au cumpărat apartamentele după sfârșitul perioadei comuniste și locuiesc singuri în ele. Chiar și înainte de începerea războiului din Ucraina, locuințele la prețuri accesibile erau puține în Belgrad.
Tabloidul sârbesc „Blic” a titrat în aprilie pe prima pagină: „Oare rușii ocupă Belgradul?”. Articolul relata că rușii cumpără apartamente și case de vacanță și nu se uită de preț. Agenții imobiliari spun că chiriile din unele părți ale Belgradului s-au dublat de când Rusia a invadat Ucraina.
Printre rușii autoexilați sunt destui cei care au plecat din Rusia pentru că nu erau de acord cu războiul lui Putin din Ucraina și riscau să fie acuzați de trădare și să facă ani grei de închisoare.
O activistă care s-a mutat la Belgrad le-a spus jurnaliștilor germani de la Deutsche Welle că la acțiunile de protest față de război, care se organizează și la Belgrad, abia dacă mai apar câteva zeci dintre toți acești ruși nou-veniți. Ea își acuză conaționalii că, în realitate, au plecat din Rusia pentru că au rămas fără cele mai populare aplicații de streaming video și audio. „Majoritatea rușilor au venit în Serbia pentru că Spotify și Netflix nu mai funcționează acasă. Pe mulți dintre ei nu-i interesează politica”, a declarat aceasta.
Serbia este o țară al cărei guvern refuză să impună sancțiuni Kremlinului și în care mulți cetățeni sprijină în mod deschis războiul lui Vladimir Putin. Guvernul Serbiei s-a limitat doar la a condamna invazia Rusiei în Ucraina, iar mulți sârbi simt că au o legătură cu Rusia din cauza limbii slave înrudite și a religiei ortodoxe comune.
Citește și: Cum se chinuie Rusia să provoace un război în Kosovo