Comisia Europeană doreşte să ocolească Parlamentul European în vederea aprobării cât mai rapide a instrumentului financiar pentru apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, dar intenţia executivului comunitar s-ar putea dovedi nu atât de simplă.
Propunerea preşedintei CE Ursula von der Leyen ar ajuta statele membre să procure bani pentru cheltuielile de apărare, pe fondul accentului tot mai redus pus de Statele Unite pe apărarea aliaţilor europeni, notează Euractiv, potrivit Agerpres.
Elementul central al propunerii este reprezentat de 150 de miliarde de euro sub formă de credite pentru achiziţii comune de echipament militar produs în Europa, cu fonduri strânse de Comisie în conformitate cu Security Action for Europe (SAFE).
Pentru a grăbi aprobarea, Ursula von der Leyen invocă articolul 122 al Tratatului UE, ce permite ca propunerea să ocolească negocierile cu Parlamentul European şi să meargă direct la Consiliu pentru negociere şi adoptare.
Acest lucru înseamnă că Parlamentul European nu ar avea în mod oficial niciun cuvânt de spus asupra textului, rolul său fiind limitat la prezentarea de idei şi solicitarea unor dezbateri.
Şefa executivului UE a declarat că motivul este „urgenţa şi viteza'' cerute de situaţia actuală, adăugând că aceasta este ''singura cale posibilă''. În mod normal, o procedură legislativă standard în unele dosare sensibile poate dura câteva luni, dacă nu chiar ani.
Procedura de urgenţă a mai fost folosită până acum, în special în timpul crizei energetice din 2022 provocate de războiul lansat de Rusia contra Ucrainei şi pentru instrumentul de redresare post-COVID.
În acele cazuri, Parlamentul European a asigurat întâlniri instituţionale periodice pentru a supraveghea implementarea fondului, stabilind un ''dialog constructiv'' cu Consiliul.
De această dată, însă, eurodeputaţii pun sub semnul întrebării motivul ''urgenţei'' ocolirii Parlamentului European, întrucât sunt tot mai nemulţumiţi de încercările Ursulei von der Leyen de ''a-i ţine pe banca de rezerve''.
Nici măcar familia ei politică, Partidul Popular European (PPE), nu pare a fi de partea preşedintei CE. „Este o greşeală. Democraţia Europei se bazează pe doi piloni: cetăţenii săi şi statele membre. Avem nevoie de ambii pentru securitatea noastră'', a spus liderul grupului europarlamentar PPE, Manfred Weber.
În general, nu există linii clare între grupurile politice, întrucât apărarea este mai strâns legată de tradiţiile şi istoria naţională decât de afilierile politice.
Eurodeputatul Sandro Ruotolo (S&D) a calificat încercarea preşedintei CE drept „o palmă pe obrazul democraţiei parlamentare'', în timp ce Roberto Vannacci (grupul 'Patrioţi pentru Europa') a criticat folosirea articolului 122, argumentând că este greu de justificat invocarea urgenţei pentru o investiţie ale cărei rezultate se vor vedea abia peste 5-6 ani.
Hanna Neumann (grupul Verzilor) a acuzat statele membre de "somnambulism către dezastru'', iar Marc Botenga (grupul Stângii) a remarcat că singura instituţie UE ''aleasă democratic'', Parlamentul European, este exclusă din discuţia referitoare la un program în valoare totală de 800 de milioane de euro.