Companiile din Europa ar putea fi forţate să dea prioritate producţiei unor bunuri esenţiale şi să facă stocuri de produse, conform unor propuneri anunţate luni care ar conferi Comisiei Europene puteri de urgenţă pentru a evita crizele de aprovizionare, transmite Reuters.
Executivul comunitar şi-a prezentat luni noul Instrument pentru situaţii de urgenţă al pieţei unice (SMEI).
Acest cadru de guvernanţă în situaţii de criză urmăreşte să menţină libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi persoanelor şi disponibilitatea bunurilor şi serviciilor esenţiale în cazul unor situaţii de urgenţă viitoare, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor din întreaga UE.
„Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat clar: trebuie să facem ca piaţa noastră unică să devină operaţională în permanenţă, inclusiv în perioade de criză. Trebuie să o facem mai puternică. Avem nevoie de noi instrumente care să ne permită să reacţionăm rapid şi în mod colectiv”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
„Trebuie să fim mai bine pregătiţi pentru a anticipa o următoare criză şi pentru a răspunde la ea. În loc să se bazeze pe acţiuni ad-hoc improvizate, Instrumentul pentru situaţii de urgenţă al pieţei unice va oferi un răspuns structural pentru a menţine libera circulaţie a bunurilor, a persoanelor şi a serviciilor în perioade nefavorabile”, a declarat la rândul său, comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton.
Comisia Europeană are în vedere un nou mecanism de monitorizare a pieţei unice, de identificare a diferitelor niveluri de risc şi de coordonare a unui răspuns adecvat care să cuprindă mai multe etape - regimurile de contingenţă, vigilenţă şi urgenţă, notează Agerpres.
În primul rând, cadrul de planificare pentru situaţii neprevăzute permite Comisiei şi statelor membre să instituie o reţea de coordonare şi comunicare pentru a spori gradul de pregătire.
Ulterior, odată identificată o ameninţare la adresa pieţei unice, Comisia poate activa regimul de vigilenţă.
În cele din urmă, în cazul unei crize cu un impact amplu asupra pieţei unice, Consiliul poate activa regimul de urgenţă.
Va fi înfiinţat un grup consultativ, format din Comisie şi statele membre, pentru a evalua o anumită situaţie şi a recomanda cele mai adecvate măsuri de răspuns. Acesta va juca un rol esenţial pe parcursul întregului proces.
De asemenea sunt propuse noi acţiuni pentru a aborda ameninţările la adresa pieţei unice.
În regimul de vigilenţă, statele membre, în cooperare cu Comisia, s-ar concentra pe monitorizarea lanţurilor de aprovizionare cu bunuri şi servicii identificate ca importante din punct de vedere strategic, precum şi pe constituirea de rezerve strategice în aceste domenii.
Atunci când modul de urgenţă este activat, libera circulaţie pe piaţa unică va fi menţinută prin intermediul unei liste negre a restricţiilor interzise şi, la un nivel mai general, prin controlul consolidat şi rapid al restricţiilor unilaterale.
Comisia poate recomanda, de asemenea, ca statele membre să asigure disponibilitatea bunurilor relevante în situaţii de criză prin facilitarea extinderii sau reafectării liniilor de producţie sau prin accelerarea procesului de autorizare.
În cele din urmă, Comisia poate recomanda statelor membre să distribuie rezervele strategice constituite în timpul fazei de vigilenţă într-un mod direcţionat.
Totodată, noi norme se vor aplica pentru a facilita achiziţiile publice de bunuri şi servicii relevante de către Comisie în numele statelor membre, atât în regim de vigilenţă, cât şi în regim de urgenţă.
În plus, în circumstanţe extraordinare şi numai atunci când regimul de urgenţă a fost deja activat, Comisia poate utiliza instrumente care vor necesita o etapă de activare separată.
În acest caz, Comisia poate adresa operatorilor economici cereri de informaţii specifice, care pot avea caracter obligatoriu.
De asemenea, le poate solicita să accepte comenzi prioritare pentru produse relevante în situaţii de criză. Ca răspuns la aceste solicitări, întreprinderile trebuie fie să se conformeze, fie să explice motivele grave care justifică refuzul.
În plus, introducerea accelerată pe piaţă a anumitor produse prin intermediul unor testări şi acreditări mai rapide, inclusiv prin evaluarea conformităţii, va asigura disponibilitatea acestora în situaţii de urgenţă.
Normele care permit astfel de derogări sunt prevăzute în propuneri separate de regulament şi de directivă care modifică o serie de regimuri de reglementare specifice produselor şi care însoţesc Regulamentul privind SMEI.
Propunerile Comisiei vor fi discutate de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene. După adoptarea de către colegiuitori, regulamentele vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.