Comisia de la Veneția a făcut publică, vineri, opinia sa despre cele trei legi ale Justiției: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Comisia spune că legile par să meargă în direcția cea bună și apreciază faptul că „nu par să existe interferenţe politice în activitatea DNA”. Cu toate acestea, există și o serie de recomandări formulate.

Potrivit unui comunicat transmis vineri, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept („Comisia de la Veneția”) a publicat un Aviz de urgență cu privire la trei proiecte de lege privind sistemul de justiție din România.

Este vorba de Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Avizul a fost solicitat în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

La 25 octombrie 2022, ministrul justiției din România a solicitat ca acest aviz să fie tratat în procedură de urgență.

Comisia de la Veneţia ”regretă” faptul că autorităţile române nu au solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de legi privind sistemul de justiţie din România şi au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, dar apoi au solicitat ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgenţă.

”În cadrul procedurii de urgenţă, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei foarte detaliate şi lungi legi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor şi nivelul de detaliere fac dificil de văzut cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, prezentul aviz se referă în special la subiecte care au fost abordate şi în Rezoluţia 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022”, se arată în Aviz.

Având în vedere că acesta este un aviz de urgenţă, ”Comisia de la Veneţia nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, aceste trei legi par să se îndrepte în direcţia corectă”.

Comisia de la Veneția remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu pare să existe interferențe politice în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă într-un mod grăbit, în cadrul procedurii de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate.

În ceea ce privește numirea și revocarea unor persoane de rang înalt -procurori-, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă un aspect pozitiv, un mai mare grad de transparență.

De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către subordonații procurori trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că anume controlul de către ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale.

1. ar trebui introdusă o selecţie prin concurs şi pentru directorii adjuncţi, nu numai pentru preşedinţii de instanţe şi parchete;

2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum şi şeful DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi pentru o perioadă mai lungă de timp şi fără posibilitatea de reînnoire;

3. procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;

4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliţia judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de Interne.

”În orice caz, trebuie să se acorde o mare importanţă condiţiilor de punere în aplicare a acestor texte. Ca în orice ţară, este posibil ca legile pe hârtie să nu fie aplicate în practică (...) sau pot fi interpretate într-un mod care se abate de la prevederile lor în sensul intenţionat”, mai arată specialiştii.

Comisia de la Veneţia apreciază că ”este esenţial ca toţi actorii relevanţi pentru sistemul judiciar românesc (judecători, procurori, ministrul justiţiei şi preşedintele Republicii) să colaboreze într-un spirit de cooperare loială pentru a se asigura că justiţia este aplicată în mod corespunzător în România”, se mai arată în aviz.

Ministerul Justiției a transmis că salută publicarea avizului urgent al Comisiei de la Veneția, la solicitarea autorităților române, în urma consultărilor efectuate de experții Comisiei cu Ministerul Justiției, CSM, asociații profesionale ale magistraților, societatea civilă, organizații internaționale și diplomatice cu sediul la București, în luna noiembrie a acestui an.

Potrivit MJ, raportul Comisiei de la Veneția apreciază la modul general faptul că legile Justiției sunt orientate „în direcția corectă”, deși au fost adoptate în procedură de urgență, confirmând astfel implicit faptul că, în adoptarea acestora, s-a ținut cont de avizele anterioare ale Comisiei.

În mod particular, avizul reliefează o serie de importante aspecte pozitive, cuprinzând aproximativ 21 de remarci, considerații sau aprecieri pozitive, între care MJ le enumeră pe cele mai importante:

1) Procedura de numire și revocare a procurorilor de rang înalt este transparentă, echilibrată și democratică;

2) Promovarea în posturile de conducere la instanțe și parchete este în linie cu standardele europene;

3) Libertatea de exprimare a magistraților este respectată;

4) În selecția procurorilor DNA, nu există interferențe politice, DNA își păstrează autonomia și independența, fapt salutat în mod deosebit în opinie;

5) Infirmarea soluțiilor procurorilor de către Procurorul General se face în scris și motivat, fapt apreciat pozitiv;

6) Legile au parcurs un solid proces de consultare publică;

7) Procedura de urgență a Parlamentului a fost democratică, transparentă și toate grupurile parlamentare și instituțiile interesate s-au putut exprima democratic;

8) Lupta împotriva corupției nu este afectată de prevederile legale.

9) Poziția Ministerului Justiției în sistemul judiciar este corect stabilită și limitată la aspecte administrative și manageriale.

„În același timp, opinia formulează un număr de 4 recomandări, pe care Ministerul Justiției le va analiza cu atenție și deschidere. Ministerul Justiției a fost în contact permanent cu Comisia de la Veneția pe parcursul realizării evaluărilor și redactării opiniei și rămâne disponibil pentru orice consultări ulterioare”, arată MJ.

„Am avut consultări deschise și oneste cu Comisia de la Veneția, explicând în detaliu toate aspectele ridicate în discuție. În primul rând, mulțumesc Comisiei de la Veneția pentru că a avut disponibilitatea să emită un aviz urgent la cererea Ministerului Justiției. În ceea ce privește opinia propriu-zisă, mă bucur să constat că prevederi importante ale legilor Justiției au fost validate prin această opinie, care constată că sunt în standardele europene. De asemenea, mă bucur să constat că opinia remarcă direcția bună în care au fost orientate, în general, aceste legi. Vom rămâne permanent deschiși atât cooperării cu Comisia de la Veneția, cât și cu orice alte autorități europene”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Justiției.