Comisia de la Veneția a adoptat formal, în sesiunea plenară de la finalul săptămânii trecute, raportul legat de anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024. O rundă de alegeri poate fi anulată de o curte constituțională doar în „situații extraordinare” în care e clar că rezultatul a fost influențat, iar o decizie în acest sens trebuie motivată și luată transparent, sunt principalele concluzii ale raportului.
Comisia de la Veneția a adoptat și a publicat raportul final întocmit în cazul anulării alegerilor prezidențiale din România, în sesiunea plenară din 13-15 martie. Documentul poate fi citit aici în limba engleză.
Reamintim că opiniile reprezentanților Comisiei au ajuns în spațiul public din România încă de la finalul lunii ianuarie.
Plecând de la decizia Curții Constituționale a României prin care a anulat alegerile prezidențiale de la finalul lui 2024, experții europeni au analizat, la nivel general, dacă o curte constituțională poate face acest lucru.
Juriștii europeni arată, încă de la început, că decizia de a anula alegerile poate fi luată de o curte constituțională „în circumstanțe excepționale” și că trebuie să „fie justă, obiectivă” și să aibă la bază argumente solide.
Comisia subliniază, însă, că în mod ideal o astfel de decizie ar trebui luată de către „cel mai înalt organism de monitorizare a alegerilor” (Autoritatea Electorală Permanentă, în România) și că o curte constituțională ar trebui doar să o revizuiască în cazul în care e depus apel.
Numai că anularea alegerilor trebuie să aibă la bază un criteriu principal, în opinia Comisiei de la Veneția: trebuie să fie stabilit dacă integritatea alegerilor a fost „afectată iremediabil”.
„Consecința anulării rezultatului alegerilor trebuie să fie mai puțin dăunătoare decât acceptarea rezultatului alegerilor în ciuda deficiențelor semnalate în acest proces”, potrivit raportului citat.
Juriștii europeni mai arată că situația de anulare a alegerilor trebuie reglementată, astfel încât să existe o procedură clară, și cere reglementări mai dure și în ceea ce privește campania politică din mediul online și finanțarea acesteia.
În ceea ce privește regulile de campanie în mass media și de pe rețelele de socializare sau cele legate de finanțarea campaniilor, Comisia de la Veneția arată că judecătorul trebuie să verifice dacă încălcarea acestora a influențat rezultatul alegerilor
Totodată, Comisia de la Veneția menționează că o decizie de anulare a alegerilor nu ar trebui să se bazeze doar pe informații clasificate ale serviciilor, întrucât acest lucru nu ar garanta transparența necesară.
Raportul Comisiei de la Veneția pleacă de la situația din România. Curtea Constituțională (CCR) a României a anulat în decembrie rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și a decis reorganizarea lor în mai 2025.
Decizia CCR s-a bazat pe documentele desecretizate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) care arătau că rezultatul votului a fost influențat în favoarea lui Călin Georgescu (prin campanii mascate în mediul online, ingerința unui alt stat sau finanțări ilegale ale campaniei).