Devansarea alegerilor prezidențiale, decisă de coaliția PSD – PNL, nu are nicio noimă și nici o explicație logică. Argumentul oferit de Marcel Ciolacu – e nevoie de o perioadă de tranziție de la președintele în funcție la cel ales – e străveziu. România a funcționat 30 de ani fără un astfel de aranjament, iar președinții au intrat direct în funcție, unii dintre ei fără vreo pregătire specială. Copierea modelului american n-are nici ea sens, câtă vreme nu există similitudini între sistemele electorale din State Unite și România.

Singura explicație pentru această decizie bizară stă în dorința președintelui Klaus Iohannis de a obține o funcție înaltă la nivel european. Iohannis a vânat, pe rând, șefia NATO și a Consiliului European, însă speranțele i-au fost spulberate de candidați mult mai bine pregătiți și mai influenți la nivelul Uniunii Europene. În culisele politice de la București se vorbește despre dorința președintelui de a face parte din noua Comisie Europeană, rezultată după europarlamentarele din 9 iunie, în postul de comisar european pentru Apărare, care ar urma să fie înființat tot după scrutinul european. Dacă noua Comisie își va începe mandatul în luna septembrie, atunci Klaus Iohannis trebuie să fie pregătit. Va putea renunța la președinție fără să genereze o criză politică, întrucât România ar avea deja un președinte ales.

Detaliile negocierilor pentru acest an electoral sunt știute doar de Iohannis, Ciolacu și Nicolae Ciucă. În ședințele de partid, cei doi președinți s-au ferit să dea detalii despre cine va fi candidatul comun la Președinție sau la Primăria Bucureștilor. La negocierile dintre cele delegațiile PSD și PNL, s-a decis ca toți candidații pentru funcțiile importante vor fi deciși pe baza popularității care va rezulta din sondajele de opinie efectuate după europarlamentarele din iunie.

Mărinimia lui Marcel Ciolacu față de Iohannis nu vine însă din plăcerea de a vedea un român într-o funcție europeană de rang înalt. Dacă decizia prezidențiabilului pe bază de sondaje va fi aplicată, Ciolacu va fi nu doar candidatul alianței cu PNL, ci și viitorul președinte al României. Avansul pe care îl are în toate sondajele este imposibil de recuperat pentru Nicolae Ciucă, un lider slab, incapabil de evoluție politică. Toate visele președintelui PNL de a deveni președintele României, alimentate de la Palatul Cotroceni, par spulberate chiar de cel care i-a promis sprijinul în lupta politică cu PSD. Chiar dacă lui Ciucă i se promite că va fi premier, dacă Marcel Ciolacu va fi președinte, nu se știe dacă PNL îl va ierta pentru această negociere.

Dincolo de aranjamentele politice, decizia de a pune prezidențialele în septembrie are un alt efect: îndepărtarea electoratului din procesul alegerii celui mai important om politic al României. Legal, campania electorală se va desfășura în luna august. Pe lângă canicula obișnuită în această perioadă, foarte mulți români vor fi plecați în vacanță. Interesul pentru alegeri, fie ele și prezidențiale, va fi la un minim istoric. Nu vom cunoaște candidații, nu vom ști pe cine alegem președinte și ce plan are pentru următorii cinci ani. În septembrie, prezența la vot va fi, previzibil, scăzută, iar legitimitatea viitorului șef al statului va fi constant sub semnul întrebării.

Este greu de imaginat că trioul Puterii nu știe aceste lucruri. Atunci, fie nu le pasă, fie alungă deliberat cetățenii de la urne și îi îndepărtează de procesul electoral. Or, alegerea viitorului președinte doar pe baza unei scheme obscure, prin care câțiva oameni își conservă puterea, este extrem de periculoasă. În condițiile războiului de la graniță, a valului crescând de extremist și a crizei economice previzibile după dezmățul bugetar din acest an, un președinte slab va fi cea mai mare vulnerabilitate pentru România.