Comercianţii mici şi mijlocii din România întâmpină o serie de probleme în ceea ce priveşte e-Factura, iar site-ul Ministerului de Finanţe s-a blocat „de nenumărate ori”, declară vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), Feliciu Paraschiv.
„Pentru cei care nu ştiu ce este e-Factura. Toate societăţile trebuie să raporteze către Ministerul de Finanţe toate facturile emise. Lucrul acesta se făcea prin Declaraţia 394 la sfârşitul lunii, dar acum trebuie făcut în maximum 5 zile. Site-ul Ministerului de Finanţe nu ştie «să citească» factura pe care noi o trimitem, iar instituţia, în loc să ne trimită nouă un formular pe care să-l integrăm în contabilitatea noastră, să transpunem cumva factura în formularul acela, să o poată înţelege site-ul ministerului, ne trimite la diverse companii care iau facturile de la noi, evident contra cost, le transpun în formatul pe care îl înţelege Ministerul de Finanţe, ni le trimit înapoi şi noi le trimitem către Ministerul de Finanţe. În lanţul acesta, vă daţi seama, că apar tot felul de probleme. Noi trimitem facturile pentru a fi transpuse în noul format, apar nişte bug-uri, dânşii le trimit înapoi: aveţi nişte probleme acolo, nu se pupă nu ştiu ce cu nu ştiu ce. Noi le trimitem iar înapoi, apoi le trimitem către Ministerul de Finanţe. Se blochează site-ul Ministerului de Finanţe, a fost blocat de nenumărate ori. E o muncă extraordinar de greoaie. Asta nu rezolvă evaziunea fiscală”, a declarat Feliciu Paraschiv vineri, la dezbaterea organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC), potrivit Agerpres.
El a precizat că asociația a propus iniţial o soluţie prin care instituţia îşi făcea un site, prin care te autentificai şi nu mai era nevoie să se precizeze cine a emis factura, deoarece se completa automat câmpul vânzătorului.
„Noi propusesem o soluţie: nu mai poţi emite nicio factură decât de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Astfel, Ministerul de Finanţe îşi făcea un site unde te autentificai, nici nu mai trebuia să scrii cine a emis factura deoarece se completa automat câmpul vânzătorului. Completai câmpul beneficiarului, în partea dreaptă, completai factura, scria ce voiai să scrii în factură - şi când ai dat Enter, ţi-a dat un număr unic, care nu mai putea fi şters niciodată şi factura ajungea la beneficiar. Dacă aveai o problemă, voiai să returnezi marfa, făceai o altă factură de storno. Aveam un control absolut asupra tuturor activităţilor economice din România”, a adăugat Feliciu Paraschiv.
Potrivit acestuia, comercianţii nu folosesc sistemul gratuit al Ministerului de Finanţe în ceea ce priveşte e-Factura, deoarece „nu funcţionează şi se blochează”.
Sistemul RO e-Factura, prin care facturile emise de o firmă ajung în acelaşi timp şi la autorităţile statului, dar şi la firma/instituţia care trebuie să plătească acele facturi, a devenit, de la 1 ianuarie 2024, obligatoriu pentru majoritatea firmelor din România (cu câteva excepţii). În prima etapă a aplicării RO e-Factura, respectiv în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2024, firmele au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia cu alte companii şi în relaţia cu instituţiile publice. Ulterior, de la 1 iulie 2024, pentru firme devine obligatoriu să factureze direct prin RO e-Factura, altfel vor primi amenzi.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Codul fiscal.
În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu se sancţionează.
Peste 5 milioane de facturi au fost expediate cu succes în sistemul e-Factura, în primele zile de funcţionare, valoarea totală a acestora fiind de 25 miliarde de lei, a anunţat, pe 11 ianuarie, Ministerul Finanţelor.