Europa trebuie să se concentreze pe sateliți mai ieftini pentru a rămâne competitivă în cursa spațială. Dacă țările europene nu se mobilizează, Elon Musk și rivalii geopolitici precum China și Rusia vor domina spațiul cosmic, avertizează amiralul NATO Pierre Vandier, într-un interviu pentru Politico.

„Nu poate exista suveranitate europeană fără eforturi în domeniul spațial. Astăzi este nevoie de o trezire majoră, chiar urgentă, pentru ca europenii să se apuce serios de treabă”, a spus amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem pentru transformare al NATO. „Chiar și americanii ne cer o formă de emancipare, o maturizare europeană în mai multe domenii, inclusiv în spațiu. Este o oportunitate imensă.”

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat importanța activelor spațiale pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și pentru culegerea de informații. Totodată, a scos la iveală dependența Europei de un număr redus de companii americane, în special SpaceX, compania lui Musk, în timp ce sistemul rival european IRIS² nu va deveni operațional mai devreme de 2030.

La începutul lunii mai, Comandamentul Spațial al SUA a descris spațiul drept un „mediu strategic extrem de contestat”, făcând referire directă la China și Rusia și subliniind că sprijinul aliaților este esențial pentru obținerea supremației. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a exprimat recent îngrijorarea că Moscova intenționează să desfășoare arme nucleare în spațiu.

„Vedem deja mai mulți actori care introduc arme spațiale”, a spus Vandier, menționând arme orbitale, bombe plasate pe orbită care pot fi detonate la comandă, evitând sistemele de avertizare timpurie, precum și echipamente pentru bruiaj, distrugerea sau scoaterea din orbită a sateliților. „Asta înseamnă că trebuie să fim mult mai vigilenți și rezilienți la încercările de destabilizare.”

Militarizarea accelerată a spațiului cere o regândire a arhitecturii și a modelului de business, spune Vandier. Majoritatea sateliților și constelațiilor sunt cu dublă utilizare — atât civilă, cât și militară, iar infrastructura militară se bazează tot mai mult pe tehnologie comercială.

Pentru a fi rezilientă, Europa trebuie să treacă de la sateliți mari în orbită geostaționară la constelații în orbită joasă, mult mai ieftine (100.000–150.000 USD fiecare, față de 300–400 de milioane pentru un singur satelit geostaționar) și ușor de lansat.

Deși Europa este competitivă pe segmentul sateliților geostaționari (prin companii precum ArianeGroup), piața „New Space” a firmelor emergente din domeniul aerospațial este dominată de SpaceX, datorită rachetelor reutilizabile și costurilor de lansare reduse.

„Modelul economic european e centrat pe sateliți geostaționari. Dar întrebarea e: nu a venit momentul să-l schimbăm?”, se întreabă Vandier. „Dacă nu o fac, economic vorbind, europenii vor fi eliminați din joc.”

„Europa e departe de centrul pieței. Iar asta afectează profund suveranitatea europeană pentru că ne bazăm pe oferta americană, fie militară, fie comercială”, mai spune amiralul.

Unele startup-uri europene încearcă să intre în piața „New Space”, dar cu succes limitat: lansarea primei rachete Spectrum de către compania germană Isar Aerospace a eșuat, iar compania norvegiană Kongsberg a fost nevoită să-și lanseze primul satelit prin SpaceX.

Vandier propune o „Lege europeană a apărării” care să creeze condiții favorabile pentru inovație tehnologică duală (civil-militar), prin stimulente financiare, fiscale și de reglementare pentru antreprenorii din domeniul apărării.

El susține și ideea unei „piețe spațiale europene”, după modelul celei americane, care permite armatei SUA să achiziționeze rapid servicii și tehnologie de la companii private. „Americanii ne-au cerut să lucrăm la crearea unei piețe spațiale europene, asemănătoare Joint Commercial Operations. Acolo poți cumpăra servicii prin întâlniri rapide, gen speed dating. E interesant.”

Vandier afirmă că NATO își intensifică rolul în spațiu, în special prin dezvoltarea capacității de „Space Domain Awareness” care înseamnă înțelegerea completă a activităților spațiale și coordonarea răspunsurilor între cei 32 de membri.

„Această capacitate ne va permite să vedem, să înțelegem și să acționăm strategic. Să putem spune: «Iată ce s-a întâmplat», și să decidem împreună măsurile necesare. E un adevărat instrument de putere colectivă”, spune comandantul.

Pe lângă SUA și Franța, principalele puteri spațiale din NATO sunt Regatul Unit, Italia, Norvegia, Canada și Germania. NATO a recunoscut spațiul ca domeniu operațional în 2019, dar obiectivele strategice actualizate nu includ încă spațiul la fel de clar ca domeniile terestru, aerian sau maritim. În anii următori, țările aliate vor trebui fie să își împartă lipsurile, fie să încredințeze NATO achiziția serviciilor necesare.

Pe termen scurt, însă, Vandier nu se așteaptă ca summitul liderilor NATO din iunie, de la Haga, să acorde un loc central spațiului: „Marea temă va fi cea a celor 5% din PIB pentru apărare, ceruți de președintele Trump. Ar fi bine să avem o declarație și despre spațiu, dar nu cred că am ajuns încă acolo.”