Securitatea a recrutat, în perioada 1980-1989, cel mai mare număr de informatori din perioada comunistă.  Aproape 80% dintre aceștia erau bărbați, majoritatea provenind din medii urbane. Printre recruți se numără mii de preoți, învățători și medici, arată datele făcute publice de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Răspunsul dictatorului din ultima decadă a regimului ceaușist față de tensiunile din societate a fost creșterea represiunii și a supravegherii și o intensificare fără precedent a măsurilor de control asupra populației, arată CNSAS. 

„Astfel, în perioada 1980-1989 au fost recrutaţi cei mai mulţi informatori din toată istoria României comuniste, peste 200.000 de persoane. Doar în anul 1989 au fost efectuate peste 25.000 de recrutări, în contextul în care regimurile comuniste se prăbușeau unul după altul în jurul României. (...) O treime din numărul total al colaboratorilor Securităţii din întreaga perioadă comunistă a fost recrutată în ultimii ani ai regimului”, a precizat CNSAS.

Dintre cei 200.000 de noi recruți, 158.000 erau bărbați. Aproximativ 30.200 aveau studii superioare, iar peste 4.300 erau studenți. 

Cei mai mulți colaboratori veneau din zona de învățământ, aproximativ 8.500, iar pe locul doi se aflau membrii clerului, aproape 4.200 din toate cultele recunoscute atunci de lege. 

Din domeniul sănătății, peste 3.600 de medici și asistenți medicali erau informatori. În mediul juridic activau 800 de persoane. 

În sectorul artelor, peste 1.000 de recrutați includeau 110 actori, 50 de regizori, 120 de „artiști”, 410 instrumentiști, 210 pictori și 55 de sculptori.

Sub 5% din numărul de informatori noi proveneau din mediul rural, peste 8.500.

Direcţia I (Informaţii Interne): peste 500 de colaboratori noi, cărora li se adăugau cei 78.000 recrutaţi de Serviciul I al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 78.500).

Direcţia II (Contrainformaţii în domeniul economic): 2000, cărora li se adăugau 39.000 recrutaţi de Serviciul II al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 41.000 faţă de 18.600 în decada anterioară).

Direcţia III (Contraspionaj): peste 4600, plus 11.500 recrutaţi de Serviciul III al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 16.100).

Direcţia IV (Contrainformaţiile militare şi penitenciarele): 18.500.

Deși Direcția I a rămas cea mai mare, numărul colaboratorilor din domeniul economic a crescut semnificativ, deoarece prioritățile regimului în perioada 1980-1989 erau de a dezvolta industria grea și de a plăti rapid datoria externă.

Cel puțin 320.000 de persoane au fost recrutate în ultimi 20 de ani ai regimului Ceaușescu, adică jumătate din totalul estimat la 650.000 de colaboratori de la înființarea Securității, din 1948. Dintre cele 650.000 de persoane, sub 4% (23.000) au ales să nu ofere informații Securității, însă foarte puțini au spus „nu” de la început.

„Cifrele prezentate sunt o dovadă în plus că teoria conform căreia perioada târzie a comunismului românesc a marcat o perioadă <<de relaxare a represiunii>> este falsă”, a concluzionat CNSAS.