Sub aparenta normalitate a vieții oamenilor din țările care au graniță cu Rusia, realitatea acțiunilor uriașului lor vecin în Ucraina nu este niciodată prea departe, scrie CNN. Nu doar pentru că granița e foarte aproape sau că Putin a insinuat că, la fel cum Moscova are dreptul să cucerească Ucraina, ar putea la fel de bine să preia controlul asupra statelor baltice. Mai mult ca orice, repetatele incursiuni ale tancurilor Moscovei pe teritoriul vecinilor săi trezește amintiri traumatizante.

Acum, evenimente despre care se credea că nu se vor mai regăsi decât în paginile manualului de istorie au căpătat din nou amenințătoarea nuanță a realității.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus-o fără menajamente luna trecută după ce a mulțumit Danemarcei pentru că a promis că va oferi Ucrainei avioane de luptă F-16, pe care și Olanda a fost de acord să le pună la dispoziția Kievului.

„Toți vecinii Rusiei sunt amenințați dacă Ucraina nu învinge”, a spus Zelenski. Puține persoane din aceste țări care se învecinează cu Rusia l-ar contrazice pe președintele Ucrainei.

„Dacă Putin câștigă în Ucraina, ei vor veni aici”, a spus un șofer din Riga, capitala Letoniei, care încă își aduce aminte cum stătea pe baricade pe când era doar un adolescent după ce s-a alăturat mișcării de independență. „Acum, Putin vrea să facă din nou Uniunea Sovietică.”

Aceasta este o părere împărtășită de mulți oameni din această regiune. Premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul dintre principalii susținători ai eforturilor de sprijinire a Kievului, a spus că Ucraina este și linia frontului estonian. „Ucraina luptă pentru noi toți.”

Autoritățile de la Riga au botezat strada care găzduiește măreața ambasadă în stil Art Nouveau a Rusiei „Strada Independenței Ucrainei”. Când se uită pe fereastră, diplomații ruși pot vedea o mare de steaguri ucrainene și mesaje în care Rusia este numită, printre altele, un „stat terorist”.

Curajul Letoniei este posibil și datorită siguranței pe care le-o conferă apartenența la NATO. Răspunsul alianței la invazia rusă a creat un simț al normalității, cu toate că este unul superficial. „Văzând tot sprijinul pe care Ucraina l-a primit de la NATO ne-a calmat în privința unei amenințări imediate”, a spus și Janis Melnikovs, directorul leton al postului catolic Radio Maria.

Sentimentul de susținere pentru Ucraina este vizibil și în Finlanda, acolo unde Kremlinul a lansat o invazie în anii 1939-40, în urma căreia rușii au pus stăpânire pe o parte din teritoriul finlandez. După zeci de ani în care nu s-a asociat cu niciuna dintre părți, invazia rusă a Ucrainei a convins Helsinki că neutralitatea nu oferă nicio protecție, așa că Finlanda s-a alăturat NATO în aprilie.

Țările baltice sunt bântuite cel mai mult de trauma incursiunilor lui Stalin și de acțiunile de subjugare ce au urmat.

În perioada sovietică, ultimul etaj al hotelului Viru din Talinn era ocupat de agenți KGB care îl foloseau pentru a spiona asupra oaspeților străini și a angajaților. După ce au fugit în 1991, agenții au lăsat în urmă echipament de supraveghere, transmițătoare și microfoane ascunse în scrumiere și lămpi.

Letonia are și ea locuri care amintesc de influența sinistră a KGB-ului. Așa numita „Casă de pe colț” de pe strada Brivibas din Riga ar putea părea doar una dintre cele mai spectaculoase clădiri din capitala Letoniei, dar ea a reprezentat un loc de represiune și brutalitate.

Aici, cei care erau suspectați de „activități contrarevoluționare”, printre care se numără și cei care scriau poeme sau care nu raportau activitățile contrarevoluționare ale vecinilor, colegilor de la muncă, prietenilor și rudelor, au fost interogați, torturați sau chiar executați.

La fel ca în Estonia, agresiunea din secolul al XXI-lea al Rusiei asupra Ucrainei amintește de subjugarea din secolul al XX-lea al Letoniei de către Moscova.

Timp de ani de zile, liderii țărilor baltice au încercat să își avertizeze aliații NATO că Rusia reprezintă o amenințare. Încă din 2007, Estonia a devenit una dintre primele victime ale unui atac cibernetic uriaș.

Autoritățile din Talinn au înlăturat un monument în care armata sovietică era reprezentată ca fiind eliberatoarea capitalei Estoniei în Al Doilea Război Mondial. Decizia a provocat proteste din partea vorbitorilor de limbă rusă din țară și, nu după mult timp, internetul Estoniei a fost paralizat în mod misterios.

Birouri guvernamentale, bănci, ziare, toate s-au prăbușit, unele pentru mai multe săptămâni, după un atac lansat din Rusia. Era unul dintre primele exemple ale unui nou tip de război.

Mulți în Estonia au văzut criza drept o amenințare lansată de Kremlin. Iar când forțele ruse au intrat în Georgia în 2008 și au invadat și anexat Crimeea în 2014, finlandezii au sunat alarma. Dar nu toată lumea i-a ascultat.

Cei mai mari contribuitori la apărarea Ucrainei de când Rusia a invadat, raportat la PIB, sunt Estonia, Letonia și Lituania. În mod proporțional, ajutorul Estoniei este de patru ori mai mare decât cel al SUA.

Războiul Rusiei în Ucraina a reaprins frici vechi și a reanimat angajamentul pentru autodeterminare într-o regiune care a crezut că a câștigat deja acele bătălii și că a scăpat de fantomele istoriei.

Adevărata normalitate, sentimentul permanent de siguranță, nu va reveni în țările care se învecinează cu Rusia decât după ce pacea se va întoarce în Ucraina.