Ciolacu: Romania a depasit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la UE

Ciolacu: Romania a depasit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la UE

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2025-03-06 20:58:40
Sursa:

Ciolacu: Romania a depasit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la UE Imagine

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că România a primit, în cei 18 ani de la aderarea în Uniunea Europeană, peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene.

„Tocmai am depășit pragul de 100 miliarde de euro primite de la UE, în cei 18 ani de la aderare. Când românii mai aud vreun mistic care le spune că nu avem nevoie de banii europeni, să se gândească bine cum ar fi arătat astăzi România cu 100 de miliarde de euro mai puțin, adică fără să mai putem finanța cele mai mari investiții publice din istorie. Și cum ar arăta românii, din nou, la cozi în fața ambasadelor, să călătorească în Europa”, a spus Ciolacu, într-o postare publicată pe contul său de Facebook.

Declarația premierului român a fost făcută în contextul semnării, la guvern, a unor contracte de 100 de milioane de euro pentru digitalizarea administraţiei şi eliminarea barierelor birocratice.

„Dosarul cu şină devine istorie. Instituţiile publice încep să comunice digital, fără hârtii inutile şi drumuri între ghişee. Astăzi, am semnat împreună cu Premierul Marcel Ciolacu, contracte de 100 de milioane de euro pentru digitalizarea administraţiei şi eliminarea barierelor birocratice. România face un pas major spre un sistem public modern, eficient şi conectat digital”, a declarat, cu această ocazie, ministrul Economiei, Bogdan Ivan

Platforma Naţională de Interoperabilitate (PNI) - 33 milioane euro prevede că instituţiile schimbă date automat, cetăţenii nu mai sunt nevoiţi să depună aceleaşi documente în multiple locuri, iar companiile scapă de birocraţia care încetineşte procesele, beneficiarul fiind Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Un alt contract este de modernizare a Serviciului de Urgenţă 112, în valoare de 45 milioane euro. „Tehnologie avansată şi inteligenţă artificială pentru intervenţii mai rapide şi mai eficiente în situaţii de urgenţă. Beneficiar: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS)”, precizează ministrul. „Servicii digitale pentru românii de pretutindeni – 13 milioane euro, reprezintă o platformă modernă care le oferă acces rapid la informaţii, finanţări şi proiecte dedicate. Beneficiar: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP).

Citește mai multe despre:

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că incidentele din Marea Baltică trebuie să fie tratate ca parte a unei strategii hibride ce ameninţă ţările europene, transmite Reuters.Înaintea unui summit organizat în capitala finlandeză şi consacrat actelor de sabotaj recente din regiunea baltică ce au vizat cabluri submarine, Scholz le-a cerut ţărilor respective să se coordoneze şi să acţioneze rapid în Marea Baltică.Şeful executivului de la Berlin a anunţat că marina militară germană va contribui cu nave la apărarea infrastructurii din Marea Baltică, afirmând că Germania este pregătită să-şi asume responsabilitatea cu „propriile resurse'' în contextul înmulţirii ameninţărilor.„Evident, aceasta înseamnă că vom asigura securitatea în Marea Baltică cu nave germane'', a spus el.De partea sa, preşedintele leton Edgars Rinkevics a subliniat că ţările europene trebuie să fie pregătite şi pentru alte incidente de securitate în Marea Baltică.NATO intenţionează să-şi extindă prezenţa în Marea Baltică şi va lansa o misiune de supraveghere. Finlanda şi Suedia, cele mai noi state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, au anunţat deja că vor participa cu nave la această misiune.Potrivit unor informaţii obţinute de DPA, misiunea NATO va implica în jur de zece nave. Estonia are deja o navă care patrulează în Golful Finic.Summitul de la Helsinki este găzduit de preşedintele finlandez Alexander Stubb şi de premierul eston Kristen Michal, iar invitaţi sunt liderii Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Suediei. Sunt prezenţi, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Comisia Europeană va fi reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie.Principalul scop al summitului de la Helsinki este găsirea unor modalităţi de a proteja mai bine infrastructura esenţială din Marea Baltică şi de a contracara ameninţarea reprezentată de „flota fantomă'' a Rusiei. Această flotă se referă la navele utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, de exemplu, în vederea evitării sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.Conform Ministerului de Externe german, „flota fantomă'' rusă este alcătuită în prezent din 79 de nave.În cel mai recent incident, în care a fost avariat şi un cablu de electricitate între Finlanda şi Estonia, se bănuieşte că petrolierul Eagle S a secţionat cablul respectiv cu ancora sa. Nava se afla sub pavilionul Insulelor Cook, dar potrivit Uniunii Europene ea aparţine ''flotei fantomă'' a Rusiei.

Economie 2025-01-14 11:50:52

Economie 2025-01-03 07:00:27

Economie 2022-11-08 14:47:12