Prim-ministrul Marcel Ciolacu a explicat, că proiectul de lege privind măsurile pentru consolidarea combaterii evaziunii fiscale adoptat, marţi de Camera Deputaţilor, nu prevede nicio dezincriminare a faptelor şi „nu scapă nimeni de închisoare”. „În proiectul meu şi al domnului preşedinte Nicolae Ciucă, nu ştiu dacă dumneavoastră ştiaţi, dar m-aş fi aşteptat ca presa să facă la momentul respectiv totuşi un caz din asta, DIICOT şi DNA nu mai aveau competenţe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată şi de grup infracţional organizat. Noi am introdus acele competenţe”, a mai precizat şeful Guvernului.
„Nu scapă nimeni de închisoare. În primul rând, nu iese nimeni din puşcărie. În al doilea rând, în proiectul meu şi al domnului preşedinte Nicolae Ciucă, nu ştiu dacă dumneavoastră ştiaţi, dar m-aş fi aşteptat ca presa să facă la momentul respectiv totuşi un caz din asta, DIICOT şi DNA nu mai aveau competenţe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată şi de grup infracţional organizat. Eu ştiu că, de obicei, la evaziune fiscală este un grup organizat. Sunt mai multe, că nu poate unul singur să facă toată evaziunea. Cineva s-a ocupat în trecut, şi n-am auzit pe nimeni, n-am auzit presa spunând că DIICOT nu mai are competenţe. Noi am introdus acele competenţe. Am introdus majorări până la 15 ani pentru evaziunea la TVA, lucru care este şi la nivelul Uniunii Europene. S-a venit cu două amendamente de modificări. Nu iese nimeni din nicio închisoare, pentru că nicio lege nu este retroactivă”, a afirmat Marcel Ciolacu, miercuri pe holurile Parlamentului, după ce plenul reunit a adoptat proiectul legii bugetului pe 2024 şi proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe 2024.
Şeful Executivului a mai explicat că nu există dezincriminarea faptelor, iar cine încalcă legea, a doua oară când o face, va merge la închisoare. El a mai explicat că nu a fost iniţiatorul, ci este „un amendament venit de la grupurile parlamentare”.
„Dezincriminarea faptelor nu există. Respectivul a încălcat legea, iar a doua oară când încalcă legea se duce la puşcărie. Eu nu sunt nici judecător, nici procuror. Eu nu am fost iniţiatorul şi este un amendament venit de la grupurile parlamentare. Nu sunt nici judecător, nici procuror, nu mă interesează să bag pe nimeni la puşcărie, fiindcă eu nu mă ocup cu aşa ceva, ci responsabilitatea mea este aceea de a face un buget sustenabil. Pe mine mă interesează banii pe care trebuie să ni-i dea înapoi, cu toate majorările”, a mai subliniat premierul.
Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au sesizat, miercuri, Curtea Constituţională pe legea Ciucă-Ciolacu care protejează marii evazionişti şi îi scapă total de răspundere penală dacă achită prejudiciul de sub un milion de euro. Potrivit USR, ”prin această lege, PSD şi PNL scad pedepsele pentru cei care produc prin evaziune fiscală prejudicii de până la un milion de euro, iar în cazul în care sunt prinşi, aceştia pot scăpa total de răspunderea penală dacă achită prejudiciul plus 15%”.
Deputaţii au adoptat, decizional, proiectul de lege privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative iniţiat de către liderul PNL Nicolae Ciucă şi preşedintele PSD Marcel Ciolacu, iar proiectul aduce modificări la legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
Noile prevederi stiplează că va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.
Vor fi infracţiuni de evaziune fiscală şi vor fi pedepsite cu „închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice”, potrivit proiectului.
Aceeaşi pedeapsă va fi şi pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.
În astfel de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, mai indică propunereal legisaltivă.
În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
În aceleaşi cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”.
„Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”, mai arată proiectul de lege.
Propunere de lege a lui Ciucă şi Ciolacu mai spune că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.