Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, la semnarea Memorandumului pentru crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov, că „nu inventăm apa caldă”, deoarece „toate marile capitale din Europa au o centură verde care e un tampon cu o mască de oxigen a oraşului”. Şeful Guvernului a adăugat că există granturi prin PNRR pentru împăduriri şi a discutat cu ministrul Mediului pentru a identifica la Agenţia Domeniilor Statuui terenuri din alte categorii, nu cele arabile, pentru a putea cheltui cele circa 500 de milioane, iar „parte din ei, după ce trece legea, vom putea să îi folosim pentru acest proiect”.

„Mă bucur mult că nu a făcut obiectul unei dispute politice, astfel încât toate partidele politice au semnat această iniţiativă. Nu inventăm apa caldă. Toate marile capitale din Europa au o centură verde care e un tampon cu o mască de oxigen a oraşului. E evident că poluarea ucide. Dacă şi corupţia ucide, după corupţie mai vedem la televizor şi îi mai vedem liberi pe stradă, îi mai ştim. Poluarea, în schimb este un ucigaş invizibil.

Povesteam de 1 iunie, atunci când m-am văzut cu copiii la Parlament, că toţi copiii erau interesaţi de poluare, nişte copii de 7, 11, 12 ani. Deci e evident că societatea se schimbă, evident că priorităţile tinerilor sunt cu totul altele şi atunci avem această obligaţie, până la urmă e o necesitate, pentru că Guvernul României cheltuie miliarde de euro pentru sănătate. De obicei oamenii se îmbolnăvesc şi din cauza poluării”, a afirmat Marcel Ciolacu, luni, la semnarea Memorandumului pentru crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov.

„De aceea şi în zona industrială trebuie şi reciclarea, acel cerc de închis, trebuie cât mai mult fondurile direcţionate către acest lucru”, a continuat premierul.

„Nu se exclud fondurile pentru împăduriri şi ştim bine că toţi banii din PNRR nu sunt împrumuturi, sunt granturi şi dacă nu îi vom folosi îi vom pierde. Am avut o discuţie cu domnul ministru al Mediului. Am identificat şi la ADS (Agenţia Domeniilor Statului – n.r.) terenuri de alte categorii, nu cele arabile, astfel încât să cheltuim toate cele aproape 500 milioane. Parte din ei, după ce trece legea, vom putea să îi folosim pentru acest proiect. Repet, mie îmi place foarte mult că nu e plecat de la o autoritate guvernamentală, e plecat dintr-o iniţiativă cetăţenească, aşa că se face această completare între societatatea civilă, Guvernul României şi Parlament, care va vota legea”, a mai spus Ciolacu.

Întrebat ce terenuri a găsit în jurul Bucureştiului, şeful Guvernului a răspuns: „Sunt vreo 300.000 de hectare. E grad de degradare”.

„În momentul acesta se face analiza la ADS (Agenţia Domeniilor Statului – n.r.), pentru că am luat cu fiecare ministru... până acum vorbeam doar de jaloanele din PNRR şi cererile de plată ca să vină banii cât mai repede. Am constatat că importante sunt şi proiectele şi luate toate proiectele, mai ales că lucrurile sunt într-o dinamică, într-o schimbare şi trebuie să ştim foarte bine acele proiecte şi dacă au maturitatea până la sfârşitul anului 2026. Dacă nu, să mergem să le schimbăm cu alte proiecte, astfel încât să nu pierdem banii. Ce este exclus să negociez cu Comisia Europeană şi mi se pare foarte corect este zona verde, împăduririle şi tot ce ţine de mediu şi tot ce ţine de digitalizare. Pentru ambele domenii sunt granturi şi nu discută decât în interiorul aceluiaşi capitol să mute finanţările”, a mai precizat Ciolacu.

Premierul a adăugat că „tot ce înseamnă aderare al OCDE, cam 75% din ce avem de dus până la capăt ca să aderăm la OCDE, din ţinte sunt la mediu”.

„Ca să înţelegem foarte bine OCDE, vorbim de organizaţia care adună toate statele dezvoltate, iar 75% dintre cerinţe pentru a adera la OCDE, ca să intri în clubul select al statelor dezvoltate, nu ţin de finanţe sau ANAF, ţin de mediu. Ca să înţelegem odată pentru totdeauna care este abordarea în acest moment”, a conchis Ciolacu.

Centura Verde Bucureşti-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială şi antipoluare, dar şi de mitigare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluţii sistemice ce presupune şi o semnificativă componentă de mediu.

Pe 29 aprilie 2024, Senatul a adoptat, în cadrul votului comun pentru noul Cod silvic, cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă şi trei abţineri, amendamentele pentru protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucureşti-Ilfov. Ministerul Mediului susţine oficial demersul, alături de parlamentari din tot spectrul politic.

Senatul a votat şi pentru accesul liber în pădure pentru recreere, subiect care a stârnit dezbateri aprinse în spaţiul public în ultima jumătate de an şi pentru care platforma civică a dus o intensă activitate de advocacy. De asemenea, Senatul a votat şi pentru protejarea şi conservarea arborilor remarcabili din Fondul Forestier Naţional prin noul Cod Silvic.

Camera Deputaţilor este forul decizional în acest caz.