Premierul Marcel Ciolacu afirmă că noua lege privind evaziunea fiscală reprezintă „o soluţie intermediară” al cărei scop este colectarea de bani la buget. Prim-ministrul a explicat că măsurile au fost luate în condiţiile în care, de ani de zile, evaziunea fiscală depistată nu s-a finalizat cu recuperarea banilor la bugetul de stat.
„Până într-un milion de euro plăteşti, dar fapta rămâne. Fapta rămâne. Dacă ai mai făcut acest lucru, te duci direct la puşcărie, indiferent de sumă. Acum, pentru o evaziune fiscală de 3.000 de euro să coste un dosar 25.000 de euro şi să stea în judecată până se prescrie, eu cred că nu avem o eficienţă. Este o practică europeană în acest moment. Sunt păreri pro şi contra, cum e normal să fie. Haideţi să vedem, totuşi, ce bani vom încasa la bugetul statului. Până în acest moment, la bugetul statului din aşa-zisa evaziune fiscală depistată n-am încasat nimic. Pentru că stăm în procese de 7-8 ani de zile”, a declarat Marcel Ciolacu sâmbătă, la Constanţa, referindu-se la noile reglementări privind pedepsele pentru evaziunea fiscală.
El a precizat că noile reglementări privind evaziunea fiscală reprezintă „o soluţie intermediară” al cărei scop este colectarea de bani la buget.
„E un număr mult prea mare de dosare pe evaziuni 5.000 de euro, 1.000 de euro, care mai mult încurcă. Prefer, eu, statul român, prefer să încasez banii. Ăsta-i jobul meu de prim ministru. Jobul judecătorilor şi procurorilor e să bage lumea la puşcărie sau să-i achite. Eu nu mă ocup cu asta”, a adăugat Ciolacu.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, iniţiată de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă.
Actul normativ dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta este acoperit integral majorat cu 15%.
Legea fost atacată la CCR de USR şi Forţa Dreptei, însă pe 19 martie Curtea Constituţională a respins sesizarea celor două formaţiuni de opoziţie şi a decis că actul normativ este constituţional.