Pe 14 septembrie, Biroul de control al activelor străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei al SUA a impus sancțiuni împotriva lui Otar Partskhaladze, considerat de mass-media și de organizațiile de monitorizare ca fiind unul dintre asociații apropiați ai oligarhului și patronului partidului de guvernământ georgian, Bidzina Ivanishvili, potrivit publicației Civil Georgia. Departamentul de Stat al SUA a declarat că Partskhaladze este vizat pentru eforturile sale de a influența societatea și politica georgiană împreună cu ofițerul FSB Aleksander Onișcenko.
În comunicatul Departamentului de Stat al SUA se arată următoarele: „Ofițerul FSB [Aleksander] Onișcenko l-a ajutat probabil pe asociatul său Partskhaladze să obțină un pașaport rusesc și, posibil, cetățenia rusă. Partskhaladze și-a asumat pe deplin identitatea rusă și călătorește în mod obișnuit în Rusia. Onishchenko și FSB l-au folosit pe Partskhaladze pentru a influența societatea și politica georgiană în beneficiul Rusiei. Se pare că Partskhaladze a profitat personal de pe urma legăturii sale cu FSB”.
Următoarea zi, într-o declarație scrisă transmisă postului de televiziune Rustavi 2, Otar Partskhaladze a susținut că decizia privind sancționarea sa s-a bazat mai degrabă pe presupuneri decât pe fapte. Partskhaladze a declarat că partidul Mișcarea Națională Unită (MNU), inamicul „Visului Georgian”, se află în spatele „campaniei murdare” din ultimul deceniu pentru a-l discredita, ceea ce a dus la sancțiunea americană. În declarația sa scrisă, Partskhaladze a precizat, de asemenea, că a părăsit serviciul public în urmă cu 10 ani și că de atunci nu a mai avut nicio legătură cu instituțiile statului.
Inițial, partidul Visul Georgian, aflat la putere, a folosit aceeași linie pentru a minimiza legăturile cu Partskhaladze, dar a schimbat rapid direcția. Parlamentarii și oficialii VG s-au raliat în spatele lui Partskhaladze și au cerut dovezi din partea Departamentului de Stat al SUA pentru a confirma orice abatere.
Potrivit Departamentului de Stat al SUA, „toate proprietățile și interesele în proprietăți ale persoanelor desemnate care se află în Statele Unite sau în posesia sau sub controlul persoanelor din SUA sunt blocate și trebuie raportate la Biroul de control al activelor străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei.
În plus, sunt blocate toate persoanele sau entitățile care dețin, direct sau indirect, 50% sau mai mult din bunuri de către una sau mai multe persoane blocate. Toate tranzacțiile efectuate de persoane din SUA sau în interiorul (sau în tranzit) Statelor Unite care implică orice proprietate sau interes în proprietatea persoanelor desemnate sau altfel blocate sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate printr-o licență generală sau specifică emisă de OFAC sau sunt scutite.
Aceste interdicții includ efectuarea oricărei contribuții sau furnizarea de fonduri, bunuri sau servicii de către, către sau în beneficiul oricărei persoane blocate și primirea oricărei contribuții sau furnizări de fonduri, bunuri sau servicii de la o astfel de persoană”.
Banca Națională a Georgiei a anunțat că va aplica sancțiunile și a precizat că activele lui Partskhaladzes în Georgia sunt înghețate, iar tranzacțiile sunt limitate. Președintele VG, Irakli Kobakhidze, a declarat că astfel de decizii sunt „împotriva Constituției”, deoarece încalcă prezumția de nevinovăție a lui Partskhaladze.
Otar Partskhaladze este un membru al cercului intim al Bidzinei Ivanișvili. După cum a confirmat însuși oligarhul, Bera Ivanișvili (fiul rapper al Bidzinei Ivanișvili) este nașul nepotului lui Partskhaladze. Se știe, de asemenea, că Partskhaladze este prieten apropiat cu Ucha Mamacasvhili, nepotul lui Ivanishvili, despre care se zvonește că ar avea o influență semnificativă în afaceri. Chiar și așa, Ivanishvili a repetat public de mai multe ori că „Partskhaladze nu este prietenul meu”, ci al familiei sale.
Înainte de a se alinia cu Ivanishvili, Partskhaladze a lucrat în Ministerul de Interne, iar apoi a ocupat poziții cu responsabilități progresive în cadrul serviciului de investigații al Ministerului de Finanțe, cunoscut informal sub numele de poliția financiară - agenție responsabilă cu investigarea neregulilor financiare. El a fost șeful agenției până în 2013. Actualul procuror general, Irakli Shotadze, este cunoscut ca prieten apropiat și aliat al lui Partskhaladze. El a fost adjunctul lui Partskhaladze la poliția financiară, precum și în timpul scurtului mandat de procuror general al acestuia.
Ascensiunea bruscă a lui Partskhaladze în atenția publicului a fost legată de numirea sa în funcția de procuror general în noiembrie 2013. El a fost nominalizat oficial de ministrul justiției de atunci, Tea Tsulukiani, și confirmat de premierul de atunci, Irakli Garibașvili.
La numirea sa, premierul Garibașvili l-a descris pe Partskhaladze ca fiind un „manager eficient” care va dota biroul procurorului general cu profesioniști tineri și motivați.
La scurt timp după numirea sa, mass-media și-a pus întrebări cu privire la validitatea diplomei sale de avocat, pe care, potrivit datelor oficiale, Partskhaladze a obținut-o la frageda vârstă de 19 ani. Explicația oficială spunea că tânărul Partskahaldze „a chiulit de la orele” de la școală.
De asemenea, MNU și organizațiile de monitorizare au raportat că Partshkaladze avea un cazier judiciar în Germania, care implica o condamnare pentru furt și tâlhărie.
Într-o declarație scrisă, Partskhaladze a respins aceste acuzații, spunând că a fost găsit vinovat de instanța din Germania pentru că a avut o „altercație verbală” cu un polițist și nu pentru spargere și furt. Dar scandalul a continuat și, după ce a petrecut mai puțin de șase săptămâni în funcție, Otar Partskhaladze a fost forțat să demisioneze.
În timpul mandatului său de scurtă durată ca procuror general, Partskhaladze a fost implicat în scoaterea din închisoare și în exercitarea de presiuni asupra lui Vano Merabishvili, fostul ministru de interne al Georgiei din perioada MNU. Deși ancheta oficială nu a confirmat incidentul, în noiembrie 2017, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a considerat că rapoartele privind interogatoriul nocturn al lui Merabishvili în timpul detenției sale provizorii din 2013 sunt „suficient de convingătoare și, prin urmare, dovedite”.
După demisie, ministrul de atunci al justiției, Tea Tsulukiani, a declarat că nu l-a cunoscut pe Partskhaladze înainte de a-l recomanda pentru a deveni procuror general și că o persoană cu cazier judiciar „nu avea dreptul moral” să ocupe această funcție.
De când a părăsit postul de procuror general, Patrskhaladze s-a lansat în afaceri, dar a continuat să fie implicat în scandaluri de mare anvergură, urmate de acuzații penale și audieri în instanță.
Potrivit raportului organizației locale de monitorizare anticorupție Transparency International-Georgia, imediat după ce a părăsit funcția în 2013, familia lui Patrskhaladze deținea două proprietăți cu o suprafață totală de 226 mp, la sfârșitul anului 2018, familia sa deținea 24 de proprietăți care totalizau 7.900 mp. În prezent, el locuiește într-un conac imens la periferia orașului Tbilisi.
Aceeași organizație citează, de asemenea, investigația jurnalistică care sugerează că societatea de stat pe acțiuni „Căile Ferate Georgiene” a încheiat un acord exclusiv cu „Lukoil Georgia” (care era condusă de Partskhaladze), oferindu-i efectiv monopolul pentru transportul produselor petroliere către Armenia prin Georgia.
În 2017, Partskhaladze a fost acuzat că l-a agresat pe auditorul general Lasha Tordia în centrul orașului Tbilisi, pentru că a cercetat afacerile fostului procuror-șef legate de transferul unor loturi de teren în 2016. În 2021, tribunalul orașului Tbilisi l-a achitat pe Partskhaladze într-un caz de agresiune fizică. Ivanishvili a vorbit cu presa despre incident și a declarat: „Todria s-a comportat nu mai puțin agresiv decât Partskhaladze”.
Todria a emigrat în Statele Unite și a primit azil politic în 2022, pe baza revizuirii faptelor legate de cazul Partskhaladze.
În anul următor, numele lui Partskhaladze a apărut în așa-numitul scandal al înregistrărilor Omega și a fost acuzat de șantaj și înșelăciune în numele lui Bidzina Ivanishvili, precum și de încercarea de a organiza o schemă de finanțare frauduloasă pentru partidul de guvernământ.
La 30 septembrie 2018, Zaza Okuașvili, fondator al Omega Group, un conglomerat de afaceri georgian, a declarat într-un interviu că Ivanishvili a abuzat de „slăbiciunile” financiare ale companiei sale și a extorcat bani, încercând totodată să preia o companie de televiziune afiliată.
Okruașvili a susținut că Partskhaladze a acționat în numele lui Ivanișvili, încercând să se impună cu forța în fața Omega Group. În acest fel, Partskhaladze a fost acuzat că l-a încarcerat pe Levan Kipiani, un intermediar al Omega Group, închizându-l într-o pivniță peste noapte și amenințându-l cu violul. Vizibil zdruncinat, Kipiani a negat în scurt timp aceste acuzații și a declarat că a colaborat cu Okruașvili pentru a pune în scenă înregistrările și a-i acuza pe nedrept pe Partskhaladze și Ivanișvili. Kipiani a confirmat însă că Partskhaladze l-a bătut, fiind supărat, se pare, când Kipiani l-a înjurat. Acest lucru a fost confirmat de însuși Ivanișvili în 2018, care a declarat: „Știți care este reacția omului georgian atunci când este înjurat” și a afirmat că Partskhaladze a „regretat” reacția sa.
În 2016, Transparency International - Georgia, un organism de monitorizare, a publicat raportul său care punea sub semnul întrebării unele afaceri obscure ale Fondului de parteneriat, un organism de co-investiții de stat. Printre aceste afaceri se număra planul de construire a unei fabrici de piese compozite pentru aeronave în parteneriat cu Elbit Systems din Israel. Partskhaladze a fost un acționar majoritar al Royal Development Ltd., acționând în calitate de co-investitor al proiectului. În timp ce TI-Georgia a pus la îndoială o potențială tranzacție cu informații privilegiate, Partskhaladze a scăpat de participația sa. Președintele Fondului de parteneriat, David Saganelidze, a declarat că Royal Development a fost doar „închirierea spațiului de birouri” pentru proiect și că Partskhaladze nu a avut „nicio legătură” cu primirea de fonduri de la Fondul de parteneriat.
În februarie 2023, investigația jurnalistică a postului TV Pirveli a afirmat că Partskhaladze a obținut cetățenia rusă, a înființat compania de investiții Moscow Brokerage și oferea clienților săi - care fugeau de consecințele sancțiunilor - beneficii în Georgia, inclusiv obținerea de rezidență permanentă, vize de muncă și cetățenie prin investiții.
Legăturile evidente ale lui Partskhaladze cu Rusia datează de la implicarea sa oficială în Lukoil, una dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia, conform publicației citate. Nu se știe mare lucru despre Moscow Brokerage Investment Company sau despre orice alte afaceri pe care Partskhaladze le-ar fi avut în Rusia sau despre „beneficiile personale” pe care le-ar fi primit - așa cum se spune în declarația Departamentului de Stat - în urma relațiilor sale cu serviciul de securitate rusesc – FSB.
În urma anunțului sancțiunilor americane, unii oficiali ruși i-au luat apărarea lui Partskhaladze.
Președintele Comisiei pentru afaceri cu Comunitatea Statelor Independente, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții din Duma de Stat a Rusiei, Leonid Kalașnikov, a declarat pentru postul de televiziune Formula TV că Partskhaladze a fost implicat în negocieri care vizau reluarea zborurilor directe cu Rusia și anularea regimului de vize pentru cetățenii georgieni. Potrivit lui Kalașnikov, Partskhaladze „lucrează în mod activ la aspectele umanitare, economice și la alte aspecte ale relațiilor dintre Rusia și Georgia, acționând în interesul Georgiei și în beneficiul poporului georgian”.
Senatorul Consiliului Federației din Rusia Gregori Karasin l-a susținut, de asemenea, pe Partskhaladze, spunând despre sancțiunile impuse acestuia că sunt „discriminatorii și total nedrepte”.