Alegerile parlamentare anticipate din Franța din 30 iunie și 7 iulie par să fi fost un pariu ratat pentru președintele francez, Emmanuel Macron, care a reușit doar să țină departe extrema-dreaptă de conducerea guvernului francez, însă trebuie să negocieze, acum, cu alianța de stânga care a reușit să ocupe primul loc. Lucie Castets, propunerea Stângii pentru funcția de prim-ministru promite să devină ghimpe în talpa liderului de la Elysee, scrie Politico.

O tehnocrată puțin cunoscută, implicată în ultimii ani în administrația locală birocratică de la Paris, Lucie Castets, în vârstă de 37 de ani este propunerea Noului Front Popular, alianța de stânga care a obținut primul loc în alegeri, pentru funcția de prim-ministru al guvernului Franței.

Castets este absolventă a prestigioasei Școli Naționale de Administrație din Franța, universitate pe care a absolvit-o inclusiv președintele Macron și care este faimoasă pentru că pregătește birocrații statului francez.

Din octombrie 2023, Castets s-a ocupat de finanțele capitalei franceze ca Administrator Financiar Șef. Anterior, Castets a ocupat funcții în birocrația guvernamentală, iar în tinerețe a fost membră a Partidului Socialist, înainte de a renunța la politica de partid și de a face tranziția spre activism.

În afară de un scurt clip viral din 2022, în care Castets apare într-o dezbatere publică cu un ministru de la acea vreme pe tema dependenței guvernului de firme de consultanță și de câteva apariții sporadice în media, ea a rămas cvasi-anonimă publicului francez.

Acum, însă, Castets vrea să lupte și este determinată să-i forțeze mâna lui Emmanuel Macron să o numească la conducerea guvernului. Anterior, președintele francez a refuzat nominalizarea, motivând că e nevoie de stabilitate pe parcursul Jocurilor Olimpice, dar și spunând că nu crede că alianța de stânga poate forma o majoritate.

Castets a anunțat, marțea trecută, că a acceptat oferta NFP „cu smerenie și cu o mare convingere”, la puțin timp după anunțul conducerii alianței, poziționându-și candidatura drept „credibilă și serioasă”.

Șefa ei, primărița Parisului, Anne Hidalgo, i-a lăudat imediat abilitățile de realizare de bugete și anunțându-și susținerea pentru nominalizare.

Senatorul comunist Ian Brossat, care a mai lucrat cu Castets în vechia sa funție de viceprimar pentru locuințe, a descris-o drept „mai mult decât o simplă tehnocrată competentă”.

„Ea este un om cu viziune politică autentic de stângă, progresistă. Nu e vorba de cineva care doar se plimbă în birouri cu un fișier Excel, are valorile de care este nevoie”, a spus el într-o declarație pentru Politico.

Un sondaj recent arată că 41% dintre respondenți cred că Macron ar trebui să o numească pe Castets la conducerea guvernului Franței, în timp ce 58 nu sunt de acord. NFP a obținut locul 1 în alegerile trecute, obținând 28% în primul tur.

Totuși, prestația lui Castets în administrația pariziană a atras și critici, mai ales în ce privește datoria publică tot mai mare a capitalei franceze – aceasta urmând să atingă un prag între 7,9 și 8,9 miliarde de euro până în 2026. În 2020, se afla la 6,6 miliarde de euro, conform unui raport al curții regionale de audit.

Curtea a cerut administrației să crească eforturile de a controla cheltuielile pentru a garanta viabilitatea investițiilor publice viitoare.

Castets a răspuns precizând că problemele Parisului cu datoria publică sunt mult mai puțin presante decât cele ale statului francez, al cărui datorie este cea mai mare din Europa – 3,1 trilioane.

„E un pic ironic că primesc lecții de la cei responsabili de datoria statului francez”, a declarat ea într-un interviu la radio de miercurea trecută.

Adversarii politici ai NFP nu cred în candidatura Luciei Castets, considerând-o doar o „cascadorie” politică de PR.

„Să fii prim-ministru nu e floare la ureche, nu poți să improvizezi munca parlamentară”, a declarat un lider politic de rang înalt din partidul prezidențial Renaissance, sub rezerva anonimatului. Acesta spune că viitorul premier va veni din rândurile unei majorități prezidențiale, nu din alianța de stânga.

De asemenea, și extremiștii lui Marine Le Pen sunt încrezători că Lucie Castets „nu va fi niciodată” șefa guvernului, caracterizând atenția din presă pentru ea drept o „fumigenă”.

În mod tradițional, președintele ar fi trebuit să desemneze pentru funcția de premier un candidat din rândurile unei coaliții majoritare sau a unui partid cu majoritate parlamentară, însă după alegerile de la începutul lunii, niciun partid sau alianță nu are o majoritate absolută.

De la victoria surpriză a alianței de stânga, liderii ei au cerut constant președintelui francez să le dea oportunitatea de a forma guvernul.

Macron continuă să se opună ferm și să tragă de timp, argumentând că NFP, în ciuda faptului că a obținut primul loc, nu dispune de o majoritate parlamentară care să-i dea capacitatea de a guverna fără sincope.

La puțin timp după anunțul candidaturii Luciei Castets, marțea trecută, președintele francez a respins categoric posibilitatea numirii ei și a reiterat dorința lui pentru un „armistițiu politic” până după Olimpiadă.

Macron, a cărui coaliție a pierdut mai mult de o treime din mandatele sale în alegerile anticipate, susține că „nimeni nu a câștigat alegerile” și că un posibil guvern Castets ar fi imediat dat jos.

Alianța de stânga controlează 193 de locuri în Adunarea Națională, cu mult sub pragul necesar de 289 de mandate necesare pentru o majoritate absolută, ceea ce ar face-o extrem de vulnerabilă în fața unei moțiuni de cenzură.