Viceministrul rus al apărării Anna Ţivilova este o stea în ascensiune în Rusia. Unchiul ei, Vladimir Putin, a numit-o în mai multe funcții înalte în Ministerul Apărării și face parte din cercul de apropiați ai președintelui rus. A făcut însă o gafă uriașă: a dezvăluit că aproape 50.000 de soldați ruși sunt dați dispăruți în Ucraina. Ea a fost admonestată pentru această greșeală, potrivit Newsweek.

Pe Telegram a apărut o înregistrare video de la reuniunea din 26 noiembrie a unei comisii din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) cu privire la ajutorul pentru foştii combatanţi şi familiile lor. Ţivilova a spus că autorităţile ruse au primit zeci de mii de cereri de teste ADN de la rudele soldaţilor daţi dispăruţi în Ucraina.

„Ministerul de Interne le recoltează, gratuit, pe cheltuiala sa, şi le include în baza sa de date de la toţi membrii familiilor care le-au solicitat. Aşa cum am spus - 48.000 de persoane", a spus Ţivilova în înregistrarea video.

Șeful Comisiei pentru apărare din Dumă, Andrei Kartapolov, a admonestat-o imediat.

uat cuvântul, solicitând ca „acest număr să nu apară nicăieri" în documentele oficiale, deoarece este vorba de "informaţii confidenţiale şi destul de sensibile".

„Trebuie să vă rog să vă abțineți de la dezvăluirea acestor cifre. Acestea sunt informații clasificate, destul de sensibile. Și atunci când întocmim documentele finale, nu vrem ca aceste cifre să fie menționate nicăieri”, a spus el.

Anna Ţivilova a spus că aceste date nu reflectă numărul soldaţilor „daţi dispăruţi", întrucât „mulţi au fost găsiţi”.

Ţivilova este prima rudă căreia liderul rus i-a acordat public o funcţie guvernamentală. Cinci persoane apropiate Kremlinului spun că fiica vărului decedat al lui Putin a fost numită secretar de stat pentru armată, după ce în iunie preşedintele o numise ministru adjunct, relatează Bloomberg

În vârstă de 52 de ani, ea se bucură de un acces mai larg şi mai direct la Putin decât mulţi dintre superiorii săi de la Ministerul Apărării şi este considerată o figură politică serioasă.

Dacă înainte supraveghea locuinţele şi serviciile sociale pentru soldați, acum ea este principalul interlocutor între Ministerul Apărării şi Parlament pentru toată legislaţia legată de armată şi deţine controlul asupra aparatului birocratic al ministerului.

Ascensiunea sa a fost facilitată, în parte, de capacitatea sa de a se dovedi utilă pentru Putin, în contextul invaziei din Ucraina. Ea l-a impresionat pe liderul rus cu activitatea sa după ce acesta a numit-o anul trecut să conducă un nou fond de stat creat pentru a ajuta soldaţii implicaţi în război.

De asemenea, cu ceva ani în urmă, în 2018, soţul ei, Serghei Ţivilov, a fost numit viceguvernator şi apoi guvernator al regiunii carbonifere-cheie Kemerovo.

Când Putin a devenit preşedinte în anul 2000, Ţivilova lucra ca psihiatru într-un oraş regional sărac din centrul Rusiei. În 2012, ea şi soţul ei au achiziţionat o participaţie majoritară la producătorul de cărbune MC Kolmar. La scurt timp după aceea, Ţivilova a construit un patinoar, într-o perioadă în care Putin îşi demonstra public pasiunea pentru jocul de hochei, inclusiv marcând goluri împotriva unor legende ruseşti din domeniu. Guvernul a venit, de asemenea, în ajutorul regiunii, investind miliarde de ruble în infrastructura de transport şi energie, iar compania, pe care familia încă o controlează, a continuat să lanseze două noi facilităţi miniere.

Potrivit unei persoane apropiate Kremlinului, Putin a numit-o pe Ţivilova la conducerea fondului de stat pentru soldaţi „Apărătorii Patriei” anul trecut, în detrimentul candidaţilor propuşi de propriul său consilier pentru acest rol. În timp ce bugetul fondului în 2023 a fost de 2,4 miliarde de ruble (26,3 milioane de dolari), prim-ministrul Mihail Mişustin s-a angajat în februarie să acorde 18 miliarde de ruble organizaţiei în acest an.

Ţivilova a făcut cea mai puternică impresie asupra lui Putin cu acest fond, demonstrând acelaşi entuziasm pentru sprijinirea efortului de război ca şi pentru patinaj. Ea a transformat proiectul într-un instrument important pentru Kremlin, în condiţiile în care victimele militare ruseşti s-au înmulţit, ajungând, potrivit estimărilor occidentale, la 500 000 de oameni de la începutul invaziei.