Bombardamentele repetate asupra centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei au stârnit îngrijorare încă de la începutul războiului din Ucraina, însă mai mulți experți spun că șansele de a avea loc un dezastru nuclear sunt minime, adăugând că, spre deosebire de Cernobîl, centrala Zaporojie este „mult mai sigură”, potrivit Reuters, BBC și CNN.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), care și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la bombardarea centralei, a propus crearea unei zone de protecție în jurul centralei.

Centrala nucleară din Zaporojie are șase reactoare de concepție sovietică VVER-1000 V-320 răcite și moderate cu apă, care conțin uraniu 235.

Construcția a început în 1980, iar cel de-al șaselea reactor a fost conectat la rețea în 1995. 

Ucraina se bazează în mare măsură pe energia nucleară - aproximativ jumătate din energia electrică provine de la 15 reactoare nucleare de la patru centrale din întreaga țară, potrivit Asociației Nucleare Mondiale.

Centrala nucleară Zaporojie, cu șase reactoare, este cea mai mare centrală nucleară din Europa. A fost construită în mare parte în perioada sovietică și a devenit proprietatea Ucrainei după declararea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991.

Centrala nucleară Zaporojie este situată pe malul estic al râului Nipru, în Ucraina. Zona, precum și complexul nuclear, se află sub control rusesc de la începutul războiului, dar centrala este încă operată în mare parte de lucrători ucraineni.

Înlocuirea fiecăruia dintre reactoarele de la Zaporojie ar costa șapte miliarde de dolari, ceea ce ar face din centrală o țintă pentru ruși, pe care ei ar dori să o captureze fără a o deteriora, în speranța de a deservi propria piață de electricitate, potrivit unei analize a firmei de informații de apărare și securitate Janes. În cazul în care Rusia ar păstra-o, Ucraina ar pierde 20% din capacitatea sa internă de generare a energiei electrice.

Cel mai mare risc este reprezentat de supraîncălzirea combustibilului nuclear, care ar putea avea loc dacă ar fi întreruptă alimentarea cu energie electrică care acționează sistemele de răcire. Bombardamentele au tăiat în repetate rânduri liniile electrice.

Înainte de război, centrala dispunea de patru linii electrice de înaltă tensiune care îi permiteau accesul la rețea, precum și de mai multe linii de rezervă.

Apa sub presiune este folosită pentru a transfera căldura din reactoare chiar și atunci când acestea sunt oprite, iar apa pompată este folosită, de asemenea, pentru a răci combustibilul nuclear uzat îndepărtat din reactoare.

Dacă s-ar întrerupe alimentarea cu energie electrică și sistemele auxiliare, cum ar fi cele 20 de generatoare diesel (care au suficientă motorină pentru 10 zile), nu ar reuși să mențină reactoarele reci, atunci combustibilul s-ar putea topi, iar învelișul de zirconiu ar putea elibera hidrogen.

O topire a combustibilului, care rămâne extrem de fierbinte pentru o perioadă de timp chiar și după oprirea reactorului, ar putea declanșa un incendiu sau o explozie care ar putea elibera o coloană de radionuclizi în aer, care s-ar putea răspândi pe o suprafață mare.

„Dacă nu se pune apă proaspătă, atunci apa se va evapora. Odată ce apa se evaporă, atunci învelișul de zirconiu se va încălzi și poate lua foc și atunci avem o situație proastă - un incendiu care seamănă foarte mult cu situația de la Cernobîl, eliberând un întreg complex de izotopi radioactivi”, a explicat un expert.

Accidentul de la Cernobîl a răspândit iod-131, cesiu-134, stronțiu-90 și cesiu-137 în părți din nordul Ucrainei, Belarus, Rusia, nordul și centrul Europei.

Aproape 8,4 milioane de persoane din Belarus, Rusia și Ucraina au fost expuse la radiații, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Aproximativ 50 de decese sunt atribuite direct dezastrului în sine.

Mai mult, 600.000 de persoane, implicate în operațiunile de stingere a incendiilor și de curățare, au fost expuse la doze mari de radiații. Sute de mii de persoane au fost relocate.

Există tot mai multe dovezi că impactul dezastrului de la Cernobîl asupra sănătății a fost mult mai grav decât s-a prezentat inițial la momentul respectiv și în anii care au urmat accidentului.

Potrivit rapoartelor locale, bombardamentele în orașele din jur, precum și în apropierea centralei electrice sunt frecvente.

Ucraina a acuzat forțele rusești că depozitează armament și lansează atacuri de la centrală, știind că Ucraina nu poate riposta cu focuri de armă fără a risca să lovească instalația nucleară. La rândul său, Rusia susține că forțele ucrainene țintesc centrala.

Comunitatea internațională a fost în stare de alertă cu privire la siguranța nucleară, însă experții consideră că un dezastru de tip Cernobîl este puțin probabil. Centrala este echipată cu sisteme de securitate moderne, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar exista neglijență în ceea ce privește întreținerea acesteia sau dacă o acțiune militară majoră ar provoca daune grave, rezultatul ar putea fi comparat cu cel al dezastrului nuclear de la Fukushima - care a fost limitat la nivel local, potrivit experților, transmite CNN.

De asemenea, ar exista diferențe importante între cele două centrale. Potrivit doctorului Mark Wenman de la Imperial College din Londra, centrala Zaporojie este mult mai sigură. El spune că reactorul se află într-o clădire din beton armat cu oțel care poate „rezista la evenimente externe extreme, atât naturale, cât și provocate de om, cum ar fi prăbușirea unui avion sau explozii”.

De asemenea, centrala din Zaporojie nu conține grafit în reactor.

La Cernobîl, grafitul a provocat un incendiu semnificativ și a fost sursa coloanei de radiații care a traversat Europa, transmite BBC.

Cu toate acestea, oamenii de știință spun că un atac militar asupra reactorului în sine nu este singura amenințare. Întreruperea alimentării cu energie electrică ar putea provoca, de asemenea, probleme serioase.

„Nu este nevoie să lovești direct o centrală pentru a avea o problemă”, a declarat Olexi Pasiuk, director adjunct al Ecoaction.

După ce au invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra centralei la începutul lunii martie.

Unități militare speciale rusești păzesc instalația, iar personalul ucrainean continuă să ajute la operarea centralei.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a propus crearea unei zone de protecție în jurul centralei.