Într-o după-amiază ploioasă de noiembrie, vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, și președintele pentru afaceri globale al Meta, Nick Clegg, s-au întâlnit într-un cort mare din curtea unei case provinciale de secol XIX, la nord de Londra, în încercarea de a găsi o soluție pentru salvarea omenirii, relatează Politico. Pe o vreme mohorâtă, Clegg și Harris s-au alăturat altor invitați de marcă pentru a aborda o problemă despre care pesimiștii se tem că reprezintă o amenințare pentru întreaga planetă: inteligența artificială scăpată de sub control.

Printre invitații care au participat la discuțiile de la Bletchley Park – o locație folosită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de aliați ca sediu al operațiunilor de spargere de coduri – s-au numărat lideri din toată lumea, academicieni și directori din domeniul tehnologiei. După două zile de discuții, ei s-au pus de acord asupra unei declarații comune de bune intenții, dar nu au oferit niciun răspuns concret despre care sunt următorii pași ce trebuie făcuți.

În schimb, fiecare invitat a susținut propriul său discurs prin care propuneau metode de gestionare a tehnologiei care va domina o mare parte din următorul deceniu și va afecta multe domenii – de la afaceri și sănătate, până la întreg sistemul democratic.

Clegg, un fost premier adjunct britanic, a susținut că a reglementa inteligența artificială este ca și când ai încerca să construiești un avion care zboară deja – o misiune foarte riscantă și dificilă.

Harris a promovat eforturile Washingtonului de a aborda pericolul AI-ului prin acorduri comerciale voluntare.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, i-a îndemnat pe ceilalți să urmeze exemplul Bruxelles-ului, care a adoptat de curând un nou set de reguli în domeniul AI.

Dezbaterea de la Bletchley Park reprezintă doar o parte dintr-un adevăr mult mai mare. În ultimul an, în toată lumea s-a purtat o luptă politică, în mare parte ascunsă, pentru felul în care inteligența artificială ar trebui controlată.

Marele Joc digital este departe de a se fi încheiat. Câștigătorul acestei bătălii își va consolida dominația asupra regulilor care se aplică în Occident în privința unei tehnologii ce definește o nouă eră. Odată stabilite, aceste reguli vor fi aproape imposibil de rescris.

Pentru cei care au fost prezenți la discuții în persoană, negocierile pe timp de ploaie din Anglia au adus aminte de congresele de secol XIX, când puterile europene împărțeau lumea.

„M-am simțit ca într-o realitate alternativă”, a spus Amba Kak, șefa organizației AI Now Institute, care a participat la discuții. La finalul întâlnirii, 29 de țări, printre care s-au numărat China, membri ai Uniunii Europene și SUA, au semnat un acord voluntar prin care s-au angajat să reducă riscurile ce s-au înmulțit exponențial odată cu apariția ChatGPT al OpenAI.

Anul acesta, bătălia crâncenă pentru a controla tehnologia va produce atât câștigători, cât și pierzători. Până la finalul anului 2024, marii jucători din domeniul AI se așteaptă ca multe din noile standarde ale inteligenței artificiale să fie finalizate.

Întrebarea cea mare este dacă există un plan care să fie pe placul Statelor Unite, Uniunii Europene, Marii Britanii și a tuturor democrațiilor occidentale. Dacă economiile industrializate liberale nu reușesc să ajungă la o înțelegere, China ar putea interveni pentru a umple golul și ar putea da tonul unei tehnologii despre care unii se tem că are capacitatea de a șterge omenirea de pe fața Pământului.

Spre deosebire de poziția preferată de SUA, regulile adoptate de UE interzic cele mai multe forme invazive ale tehnologiei și obligă marile companii, precum Google și Microsoft, să fie mult mai deschise în privința produselor bazate pe inteligența artificială pe care le vând.

„AI-ul generativ ne-a invadat viața atât de rapid încât avem nevoie de ceva cât mai repede”, a spus Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență.

Diplomatul american Nathaniel Fick, principalul reprezentant al lui Joe Biden în domeniul digital, a oferit o altă soluție. În locul interdicțiilor și a reglementărilor stricte, Fick a propus un regim mai blând de reguli, bazat în mare parte pe o serie de angajamente voluntare din partea industriei și în privința legilor naționale deja existente.

„Oamenii se pot aștepta ca SUA să abordeze problemele politicilor AI în tot ceea ce facem. Cadrele, codurile, principiile pe care le dezvoltăm vor deveni fundația de pe care acționăm”, a spus Fick la finalul unui summit organizat în Japonia.

Jourová a spus că UE ar putea aplica amenzi dure și ar putea interzice cele mai invazive forme de AI, precum sistemul de punctaj social bazat pe algoritmi complecși care monitorizează activitatea oamenilor și este folosit deja în China.

„Ea a venit cu un plan și acela a fost să ne convingă că regulile Europei sunt singurele care contează cu adevărat”, a spus una dintre persoanele care s-au întâlnit cu Jourová la întâlnirea din Anglia.

De partea cealaltă, „mesajul a fost clar: Washingtonul nu îi va permite Bruxelles-ului să facă ce vrea”, a spus un diplomat occidental care a participat la summitul G7 de la Kyoto.

Până acum, cei care sunt de părere că regulile AI nu ar trebui să fie prea aspre par că au câștig de cauză, în ciuda noilor reglementări UE.

Președintele francez Emmanuel Macron s-a alăturat omologilor săi din Germania și Italia, cancelarul Olaf Scholz și premierul Giorgia Meloni, și a propus ca cele mai noi tehnologii AI să nu fie supuse unor reguli prea stricte.

Liderul francez se teme că astfel de reguli ar limita prea mult marile companii de tehnologie din Franța, precum Mistral – o companie din domeniul AI în care a investit și Eric Schimdt, fostul șef al Google, care a participat la discuțiile din Bletchley Park, alături de fondatorul LinkedIn, Reid Hoffman, și șeful OpenAI, Sam Altman.

Franța a cedat până la urmă presiunilor politice venite de la Bruxelles la începutul lunii februarie, astfel încât noile reguli să poată fi adoptate. „Vom reglementa lucruri pe care nu le vom mai produce sau inventa. Asta nu este niciodată o idee bună”, a declarat Macron.

În timp ce șeful Meta, care deține Facebook, Mark Zuckerberg, susține că tehnologia AI ar trebui să fie „open-source”, adică ușor de accesat de toată lumea, alți americani, precum Tristan Harris, cofondatorul organizației Center for Humane Technology, se tem că o deschidere atât de mare ar putea dăuna întregii lumi, în special prin răspândirea armelor de distrugere în masă generate de AI.

Disputa Harris-Zuckerberg surprinde o întrebare esențială pentru politicieni: Ar trebui ca tehnologia AI să fie în mâna unui grup restrâns de companii de încredere sau ar trebui ca ea să poată fi accesată de oricine dorește să o exploateze?

Cei care vor reguli mai stricte se tem că modelele AI „cu sursă deschisă” ar da mână liberă teroriștilor să dezvolte arme biologice incontrolabile.

Microsoft și OpenAI se numără printre companiile care susțin că tehnologia ar trebui limitată la un grup mic de firme.

În timp ce în America, oficialii se arată indeciși în această privință, la Bruxelles, aproape toate formele de AI open-source sunt scutite de cele mai stricte reglementări – atâta timp cât tehnologia nu este folosită în mod ilegal, precum sistemele de recunoaștere facială ce pot fi utilizate de oricine.

În Marea Britanie, oficialii ar prefera ca cele mai avansate forme de AI să fie limitate la un grup select de țări.

Dacă 2023 a fost anul în care lobby-ul în domeniul AI a explodat, 2024 va fi anul care va decide care dintre marii jucători de pe piața tehnologiei va câștiga bătălia pentru controlul inteligenței artificiale.