Papa Francisc, care a murit luni, în a doua zi de Paște, a fost ales de cardinalii de la Vatican la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea. Din moment ce nu a fost numit niciun succesor clar, oricare dintre membrii Colegiului Cardinalilor ar putea fi ales. Totuși, câțiva dintre cei 252 de posibili candidați par a fi favoriți pentru preluarea conducerii Bisericii Catolice.

Teoretic, orice persoană catolică de sex masculin poate fi aleasă în rol de papă, dar ultima dată când un catolic care nu era un membru al Colegiului Cardinalilor a fost ales să conducă Vaticanul s-a întâmplat în 1378.

După moartea sau retragerea din funcție a papei, un conclav este organizat în Capela Sixtină de la Vatican, acolo unde cardinalii discută și votează pentru a hotărî cine va fi următorul lider al Bisericii Catolice.

Aceștia jură să nu dezvăluie nimic din ceea ce se discută în timpul adunării secrete și rămân izolați de restul lumii până când se alege noul papă. În tot acest timp, ei discută despre meritele fiecărui candidat luat în considerare.

Cu toate că oficial nu este permisă promovarea vreunuia dintre candidați, procesul alegerii noului papă este unul „extrem de politic”, potrivit BBC. Tradiția spune că toți cardinalii ar trebui să se lase ghidați doar de Sfântul Duh atunci când aleg cu cine să voteze.

Doar 138 dintre cei 252 de cardinali vor putea vota în următorul conclav, întrucât doar membrii Colegiului Cardinalilor care au sub 80 de ani au drept de vot.

Votul este secret. Toți cardinalii-electori scriu numele celui pe care îl preferă pe o bucată de hârtie. Pentru alegerea noului papă este nevoie de obținerea unei majorități de minim două treimi.

Patru runde de vot au loc în fiecare zi, până când un candidat primește destule voturi pentru a fi numit papă. Buletinele de vot sunt arse după fiecare sesiune, fumul degajat putând fi văzut de cei care privesc procesul de afară.

Dacă fumul este negru, cardinalii nu au ajuns la o decizie. Dacă fumul este alb, înseamnă că ei au reușit să aleagă un nou papă.

Secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, a fost numit cardinal de Papa Francisc acum 11 ani și este creditat cu cele mai mari șanse de a deveni următorul papă.

Parolin este considerat un cardinal moderat. A participat la activitățile diplomatice ale Sfântului Scaun, în Nunțiatura Apostolică din Nigeria și Mexic.

Alegerea lui Parolin ar fi considerată o continuare a moștenirii lăsate în urmă de Papa Francisc.

Președintele Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, Fridolin Ambongo Besungu, a intrat în atenția publicului când a respins declarația controversată a Papei Francisc prin care le permitea preoților catolici să binecuvânteze cuplurile necăsătorite și de același sex – Fiducia supplicans.

Un pontificat al lui Besungu ar fi văzut drept o respingere drastică a principiilor liberale ale Papei Francisc, care l-a primit pe Besungu în Colegiul Cardinalilor în 2019.

Willem Jacobus „Wim” Eijk, un fost doctor, este unul dintre cei mai conservatori candidați cu șanse reale de a fi ales ca succesor al Papei Francisc.

Cardinalul Eijk a criticat reformele adoptate de Papa Francisc, inclusiv în privința recăsătoriei persoanelor divorțate, pentru a facilita obținerea anulării căsătoriei pentru cuplurile despărțite, spunând că este „o formă de adulter structurat și instituționalizat”.

Cardinalul olandez a criticat și incapacitatea Papei Francisc de a combate o propunere a Conferinței Episcopilor Germani prin care le permiteau protestanților să primească Sfânta Împărtășanie în bisericile catolice, catalogând acțiunile papei drept „total de neînțeles”.

Eijk a fost făcut cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în 2012.

Carinalul Erdo s-a opus în trecut practicii prin care persoanele catolice divorțate sau recăsătorite să primească Sfânta Împărtășanie și a spus clar că se opune țărilor europene care acceptă refugiați – o decizie pe care cardinalul a comparat-o cu traficul de persoane.

Erdo a fost primit în rândul Colegiului Cardinalilor în 2003 de către Papa Ioan Paul al II-lea.

Cel poreclit „Papa Francisc al Asiei” este considerat un adept al politicilor de stânga și a criticat poziția Bisericii Catolice față de persoanele din comunitatea LGBT și față de catolicii divorțați și recăsătoriți.

Într-un interviu din 2015, Tagle a spus că poziția „dură” a Bisericii față de persoanele gay, cele divorțate și mamele singure a dăunat procesului de propovăduire a Evangheliei.

Tagle este al șaptelea filipinez care a devenit cardinal și ar fi primul papă din Asia, dacă va fi ales. El a fost făcut cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în 2012.

Burke este considerat drept reprezentantul suprem al conservatorilor din Colegiul Cardinalilor și este un critic cunoscut al tendințelor liberale ale Papei Francisc.

Și el, ca și cardinalii Erdo din Ungaria și Eijk din Olanda, a criticat limbajul folosit de Papa Francisc în legătură cu cuplurile divorțate și recăsătorite, metodele de contracepție artificială, homosexualitatea și căsătoriile civile – un limbaj pe care l-a descris drept „inacceptabil”.

Burke a devenit cardinal în 2010 la propunerea Papei Benedict al XVI-lea.

Actualul secretar general al Sinodului Episcopilor, Mario Grech, este considerat a fi un posibil succesor al Papei Francisc care ar fi mai moderat.

Grech a vorbit în trecut despre nevoia de a-i ajuta pe cei care au fost excluși de Biserică din cauza preferințelor sexuale sau a stării civile. Cardinalul a scos în evidență nevoia de a păstra continuitatea învățăturii religioase fără a elimina creativitatea din metodologia folosită pentru comunicarea cu oamenii.

Grech a fost făcut cardinal în 2020 de Papa Francisc.

Președintele Conferinței Episcopale Italiene, Matteo Zuppi, s-a născut la Roma și a ocupat funcția de arhiepiscop al Bolognei, ceea ce îl face un mult mai bun cunoscător al Vaticanului decât contracandidații săi.

Zuppi este unul dintre preferații Papei Francisc, care i-a cerut în 2023 să meargă într-o misiune de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu Președintele Volodimir Zelenski. În același an, Zuppi s-a văzut și cu președintele american de la acea vreme, Joe Biden, care este catolic.

Zuppi a devenit cardinal în 2019.