În calitate de șef al trupelor ruse de protecţie nucleară, biologică şi chimică (RCDD), Igor Kirillov, care a murit într-un atentat cu bomba la Moscova, a fost acuzat de Occident de supravegherea utilizării armelor chimice pe câmpul de luptă din Ucraina, scrie BBC.
Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că se află în spatele exploziei pe care a descris-o ca fiind o operațiune specială împotriva unei ținte legitime. Kirillov și un consilier au fost uciși de o bombă plantată într-un scuter electric în momentul în care au ieșit din clădirea în care locuia Kirillov pe Ryazansky Prospekt din sud-estul Moscovei.
El devenise cunoscut pentru briefing-urile atipice la ministerul rus al Apărării, care au determinat ministerul de Externe al Marii Britanii să-l eticheteze drept „ un purtător de cuvânt semnificativ al dezinformarii Kremlinului”.
Kirillov a fost mai mult decât un purtător de cuvânt. El s-a aflat la conducerea Academiei de protecție Radiologică, Chimică și Biologică Timoșenko din Rusia, înainte de a deveni șeful forțelor ruse de protecţie nucleară în 2017.
Ministerul de Externe al Marii Britanii a declarat că forța pe care o comanda Kirillov a desfășurat „arme chimice barbare în Ucraina”, spunând că acesta a scos în evidență prin declarațiile lui utilizarea pe scară largă a agenților de revolte și a „rapoartelor multiple despre folosirea substanței toxice cloropicrina”.
În ziua de dinaintea uciderii sale, SBU l-a inculpat pentru „utilizarea în masă” a armelor chimice interzise pe fronturile de est și de sud ale Ucrainei.
Ancheta SBU a citat „mai mult de 4.800 de cazuri în care inamicul a folosit muniții chimice” pe teritoriul ucrainean de la începutul invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022. SBU a arătat și că substanțele toxice au fost folosite în atacurile cu drone, precum și în grenadele folosite în luptă.
Kirillov și-a câștigat notorietatea încă de la începutul războiului cu o serie de declarații îndreptate atât către Ucraina, cât și către Occident, dintre care niciuna nu se baza pe fapte.
Printre cele mai scandaloase afirmații ale sale a fost una conform căreia SUA construiseră laboratoare de arme biologice în Ucraina. Aceasta a fost folosită în încercarea de a justifica invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.
În luna martie a aceluiași an, el a prezentat documente despre care a susținut că au fost confiscate de Rusia în prima zi a invaziei, 24 februarie, care au fost amplificate de mass-media pro-Kremlin, dar distruse de experți independenți.
Acuzațiile notorii ale lui Kirillov împotriva Ucrainei au continuat în anul acesta. Luna trecută, el a susținut că „unul dintre obiectivele prioritare” ale contraofensivei Ucrainei în regiunea de graniță a Rusiei Kursk a fost să pună mâna pe centrala nucleară de la Kursk.
El a arătat o prezentare de diapozitive, care se presupune că se bazează pe un raport ucrainean, susținând că, în cazul unui accident, numai teritoriul Rusiei ar fi expus la contaminare radioactivă.
Una dintre temele pe care le-a repetat Kirillov a fost că Ucraina căuta să dezvolte o „bombă murdară”.
În urmă cu doi ani, el a susținut că „două organizații din Ucraina au instrucțiuni specifice pentru a crea așa-numita 'bombă murdară'. Această lucrare este în stadiul final”. Afirmațiile sale au fost respinse de țările occidentale ca fiind „false într-un mod transparent”.
Dar afirmațiile lui Kirillov l-au determinat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să avertizeze că, dacă Rusia a sugerat că Kievul dezvoltă acest tip de armă, însemna doar un lucru: că Rusia o pregătește deja.
Kirillov a revenit la afirmațiile sale despre „bombe murdare” vara trecută, de data aceasta pretinzând că a fost descoperit un laborator de arme chimice aproape de Avdiivka, un oraș din estul Ucrainei pe care rușii l-au capturat în februarie anul trecut.
Kievul, a susținut el, încălca Convenția internațională privind armele chimice cu o varietate de substanțe cu asistența țărilor occidentale, inclusiv subsanța toxică de luptă psihochimică BZ, precum și acidul cianhidric și clorura de cianogen.
Moartea sa este văzută de susținătorii Kremlinului ca o lovitură, dar și ca o dovadă că Ucraina are capacitatea de a viza oficiali de rang înalt de la Moscova. Vicepreședintele Camerei Superioare a Parlamentului Rusiei, Konstantin Kosachev, a declarat că moartea sa a fost o „pierdere ireparabilă”.