Recenta expunere de către Casa Albă a încercărilor Rusiei de a influența alegerile prezidențiale americane din acest an nu va surprinde pe nimeni dintre cei care au urmărit tacticile de dezinformare din timpul ultimelor alegeri din SUA, scrie The Conversation într-o analiză semnată de de Precious Chatterje-Doody, lector senior în politică și studii internaționale la Open University.
În timpul campaniei din 2020, Kremlinul a utilizat mijloacele sale de informare în masă sponsorizate de stat, canalul internațional de televiziune RT și site-ul de știri și postul de radio Sputnik, pentru a difuza conținut care punea la îndoială legitimitatea procesului democratic din SUA. De asemenea, s-a constatat că rețele de roboți și troli sponsorizate de Rusia au promovat dezinformarea și teoriile conspirației în rețelele online.
De data aceasta, SUA au confiscat o rețea de domenii de internet gestionate de Rusia și au sancționat zece persoane, printre care Margarita Simonian, redactor-șef al RT (fosta Russia Today), pentru „activități care vizează deteriorarea încrederii publice în instituțiile noastre”. Sancțiunile includ înghețarea oricăror proprietăți sau active în SUA și, eventual, restricții pentru orice cetățean sau companie americană care lucrează cu acestea.
De asemenea, SUA au acuzat doi manageri ai RT cu sediul la Moscova, Kostiantin Kalașnikov și Elena Afanasieva, în temeiul legii privind spălarea banilor, că au plătit creatori de conținut americani pentru a difuza „propagandă pro-rusă și dezinformare” în SUA.
Procurorul general al SUA, Merrick Garland, a declarat că Rusia caută să creeze „rezultatul preferat” în viitoarele alegeri prezidențiale și să submineze sprijinul SUA pentru Ucraina în război.
Practicile invocate de Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) corespund îndeaproape cu ceea autoarea analizei publicate de The Conversation și colaboratorii săi au identificat, într-o lucrare cu titlul „Russia, Disinformation and the Liberal Order” (Rusia, dezinformarea și ordinea liberală, n.r.) ca fiind practici standard în încercările Rusiei de a influența publicul internațional.
Iată cinci caracteristici-cheie ale manipulării informațiilor rusești care pot ajuta la înțelegerea celui mai recent scandal de manipulare a alegerilor:
DOJ acuză că angajații RT au plătit unei firme din Tennessee aproape 10 milioane de dolari americani pentru a produce conținut social media care să se alinieze intereselor rusești, fără a dezvălui că finanțarea a provenit în cele din urmă de la statul rus.
Mai mulți influenceri conectați la firma din Tennessee au declarat ulterior că au avut control editorial asupra conținutului lor și au negat că ar fi avut cunoștință de orice legături cu Rusia. Dar acest lucru se potrivește tiparelor identificate în cercetarea publicată de Chatterje-Doody.
În primul rând, RT lucrează de mult timp cu spațiul media populist de dreapta și imită adesea stilul și practicile media populiste de dreapta din SUA. RT creează frecvent linkuri către articolele acestora pe site-ul său web și a promovat personalități media de dreapta, distribuindu-le emisiunile și prezentându-le pe propriile sale platforme.
Pe această bază, RT a oferit adesea o platformă, finanțare și a dat frâu liber personalităților media din statele pe care le vizează, ale căror convingeri autentice corespund propriilor interese ale Rusiei. La urma urmei, cercetările confirmă faptul că oamenii sunt mai predispuși să creadă afirmațiile pe care le-au auzit de nenumărate ori, indiferent dacă acestea sunt sau nu adevărate.
În cadrul acestui caz, SUA au confiscat o rețea de domenii de internet despre care se presupune că au fost utilizate pentru a promova informații false destinate unor subgrupuri specifice ale populației americane. Deghizat în site-uri locale, conținutul acestora tinde să exploateze preocupările și controversele sociale specifice care rezonează cu anumite grupuri-țintă, precum și să amplifice principalele puncte de discuție rusești.
Acest lucru a fost clar vizibil în trecut, când Internet Research Agency, sprijinită de Kremlin, a creat un site fals de știri de stânga și a păcălit liber-profesioniști să contribuie cu conținut la operațiunile de informare rusești. Activitățile anterioare ale RT arată că acesta nu are nicio reținere în a-și camufla în mod deliberat legăturile cu alte operațiuni și grupuri media.
Autoarea analizei spune că, din cercetările sale, aceste site-uri nu numai că obișnuiesc să facă trimiteri încrucișate între ele, dar fac frecvent trimiteri încrucișate și la alte site-uri autointitulate contra-mainstream pentru a-și spori credibilitatea în fața anumitor categorii demografice online.
O altă tactică obișnuită pentru a menține credibilitatea conținutului este legarea acestuia de temerile și preocupările care sunt deja importante în orice societate. De exemplu, Rusia nu a adus războiul cultural în SUA, dar a exploatat cu abilitate anxietățile societății americane legate de acest subiect. Operațiunile media rusești au adus în prim-plan aceste preocupări, fără a se angaja în vreun mod semnificativ.
În mod similar, atunci când site-urile rusești se deghizează în surse locale, acestea acordă prioritate temelor care sunt familiare publicului lor țintă. De obicei, însă, subiectele de dezbinare sunt înfrumusețate cu un mozaic de informații reale și inventate. Publicului lor îi este greu să le descompună, iar presupunerile de la care pornesc înseamnă că adesea nu sunt motivate să încerce.
Moscova a negat în mod repetat orice implicare în campanii de influențare, la fel cum a făcut-o în 2018, când Regatul Unit a acuzat statul rus de o serie de otrăviri cu Noviciok în Salisbury. Atunci, politicienii și mass-media din Rusia au promovat o rețea complexă de teorii ale conspirației care reflectau acuzațiile aduse serviciilor de securitate din Regatul Unit și SUA.
De data aceasta, am asistat din nou la un răspuns de tip „scenariu răsturnat” din partea reprezentanților Rusiei. Ambasadorul Moscovei la Washington, Anatoli Antonov, a respins acuzațiile SUA ca fiind un produs al „rusofobiei” - același termen folosit de ambasada rusă în urma otrăvirii de la Salisbury.
Iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a repetat tema sa preferată din ultimii ani, acuzând SUA că au devenit o „dictatură totalitară neoliberală”. Acest lucru ar putea părea ridicol din partea reprezentantei unui stat care a incriminat critica invaziei sale din Ucraina. Cu toate acestea, minciunile fățișe și demitizările pline de umor merg adesea mână în mână în operațiunile de informare ale Rusiei.
Statul rus utilizează în mod curent umorul în mod strategic, iar RT a apărut ca un fel de pionier în utilizarea umorului pentru a legitima acțiunile Rusiei sau pentru a neutraliza criticile.
Cu toate acestea, rețeaua nu folosește umorul doar pentru a relata despre politica internațională. Abordarea sa caracteristică este de a se include în mod conștient ca parte a glumei. Mai multe campanii publicitare ale RT au folosit criticile străine ca argument de vânzare.
Același spirit a fost clar în răspunsul sarcastic al lui Simonian la cele mai recente acuzații. În comentariile postate pe Telegram și reproduse cu bucurie de RT, redactorul-șef a respins acuzațiile drept alarmism american „cu privire la atotputernicul RT”. Cuvintele sale sunt un exemplu perfect al modului în care RT se bucură de statutul său de „paria populistă”.
Rusia continuă să rafineze modul în care încearcă să influențeze agendele din afara granițelor sale și nu există nicio sugestie că acest lucru se va opri prea curând.