• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-10-06 15:27:24
  • Sursa:
Cinci descoperiri demne de Nobel care nu au castigat premiul. Laureatii din acest an vor fi anuntati intre 7 si 14 octombrie Imagine

Cele mai strălucite minţi din domeniul ştiinţei vor deveni cunoscute săptămâna viitoare, atunci când vor fi anunţate Premiile Nobel pentru fizică, chimie şi fiziologie sau medicină, scrie news.ro.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină va fi anunţat luni, urmat de premiul pentru Fizică marţi şi de premiul Nobel pentru Chimie miercuri. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi, iar vineri Premiul Nobel pentru Pace. Luni, 14 octombrie, vor fi anunţaţi laureaţii pentru Economie.

Premiile, instituite de industriaşul suedez Alfred Nobel în urmă cu mai bine de un secol, celebrează munca revoluţionară a acestora care poate dura zeci de ani.

Este extrem de dificil de prezis cine va câştiga cele mai importante distincţii ştiinţifice. Lista scurtă şi cei care propun rămân secreţi, iar documentele care dezvăluie detaliile procesului de selecţie sunt sigilate pentru 50 de ani.

Iată cinci descoperiri care nu au fost încă premiate la Stockholm.

Un candidat adesea discutat pentru Premiul Nobel este cartografierea genomului uman, un proiect îndrăzneţ care a fost lansat în 1990 şi finalizat în 2003, potrivit CNN.

Descifrarea codului genetic al vieţii umane a implicat un consorţiu internaţional de mii de cercetători din Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Germania, Japonia şi China.

Demersul a avut un impact profund asupra biologiei, medicinei şi multor alte domenii. Însă unul dintre motivele pentru care proiectul nu a fost recompensat cu Premiul Nobel este numărul mare de persoane implicate în realizarea sa.

În conformitate cu regulile stabilite de Nobel în testamentul său din 1895, premiile pot onora doar până la trei persoane per premiu - o provocare din ce în ce mai mare, având în vedere natura colaborativă a multor cercetări ştiinţifice.

Dezvoltarea unor medicamente de succes pentru scăderea în greutate care imită un hormon numit glucagon-like peptide 1, sau GLP-1, a zguduit lumea asistenţei medicale în ultimii ani.

Una din opt persoane din lume trăieşte cu obezitate - o cifră care s-a dublat din 1990 - iar medicamentul, care scade glicemia şi reduce pofta de mâncare, are potenţialul de a deschide o nouă eră pentru tratamentul obezităţii şi al afecţiunilor conexe, cum ar fi diabetul de tip 2.

Trei oameni de ştiinţă - Svetlana Mojsov, Dr. Joel Habener şi Lotte Bjerre Knudsen - implicaţi în dezvoltarea medicamentului, cunoscut sub numele de semaglutid, au câştigat premiul Lasker-DeBakey 2024 pentru cercetare medicală clinică, adesea considerat un indicator al faptului că o anumită descoperire sau un anumit om de ştiinţă va câştiga premiul Nobel.

Mojsov, biochimist şi profesor asociat de cercetare la Universitatea Rockefeller, şi Habener, endocrinolog şi profesor de medicină la Harvard Medical School, au contribuit la identificarea şi sintetizarea GLP-1. Knudsen, consilier ştiinţific şef în cercetare şi dezvoltare timpurie la Novo Nordisk, a jucat un rol esenţial în transformarea acestuia într-un medicament eficient care promovează pierderea în greutate şi pe care milioane de oameni îl iau în prezent.

Inteligenţa artificială sau IA transformă viaţa oamenilor într-un ritm fără precedent.

Doar două nume ies în evidenţă, potrivit lui David Pendlebury, şeful departamentului de analiză a cercetării din cadrul Clarivate's Institute for Scientific Information. Pendlebury identifică persoanele „demne de Nobel” analizând frecvenţa cu care colegii cercetători citează lucrările lor ştiinţifice cheie de-a lungul anilor.

Cele două figuri-cheie sunt Demis Hassabis şi John Jumper, inventatorii Google DeepMind ai bazei de date AlphaFold Protein Structure Database - un program AI care decodifică structurile 3D ale proteinelor din secvenţele de aminoacizi, pe care cel puţin 2 milioane de cercetători din întreaga lume l-au utilizat.

AlphaFold acţionează ca un „Google search” pentru structurile proteinelor, oferind acces instantaneu la modelele prezise ale proteinelor, accelerând progresul în biologia fundamentală şi în alte domenii conexe.

De când lucrarea cheie a celor doi a fost publicată în 2021, aceasta a fost citată de peste 13.000 de ori, ceea ce Pendlebury a descris ca fiind un „număr excepţional”. Dintr-un total de 61 de milioane de lucrări ştiinţifice, aproximativ 500 au fost citate de mai mult de 10.000 de ori, a spus el.

Jumper şi Hassabis au câştigat deja premiile Lasker 2023 şi Breakthrough. Un premiu Nobel pentru chimie ar putea fi în viitorul lor, a spus Pendlebury, împreună cu un al treilea cercetător, David Baker, director al Institutului pentru Proiectarea Proteinelor de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington, care a pus bazele AlphaFold.

Trilioane de microbi - bacterii, viruşi şi ciuperci - trăiesc pe şi în corpul uman, cunoscuţi sub numele colectiv de microbiomul uman.

Datorită progreselor în secvenţierea genetică din ultimele două decenii, oamenii de ştiinţă au reuşit să înţeleagă mai bine ce fac aceşti microbi, cum vorbesc între ei şi cum interacţionează cu celulele umane, în special în intestin.

Domeniul ar fi trebuit de mult să primească recunoaşterea Nobel, a declarat Pendlebury.

Biologul dr. Jeffrey Gordon, distins cu Premiul dr. Robert J. Glaser la Universitatea Washington din St. Louis, este un pionier în acest domeniu.

Gordon s-a străduit să înţeleagă microbiomul intestinal uman şi modul în care acesta influenţează sănătatea umană, începând cu cercetări de laborator pe şoareci. El a condus lucrările care au arătat că microbiomul intestinal joacă un rol în efectele subnutriţiei asupra sănătăţii, care afectează aproape 200 de milioane de copii la nivel mondial, şi dezvoltă intervenţii alimentare care vizează îmbunătăţirea sănătăţii intestinale.

În anii 1970, se înţelegea că uneori cancerul se transmite în familie, însă pentru cancerul de sân nu era luată în considerare nicio susceptibilitate ereditară.

Având o experienţă în cercetarea diferenţelor genetice dintre oameni şi cimpanzei, Mary-Claire King, în prezent profesor de medicină şi ştiinţele genomului la Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington, a adoptat o nouă abordare. Lucrând cu mult înainte ca oamenii de ştiinţă să dispună de orice fel de hartă a genomului uman, King a petrecut 17 ani detectând şi identificând rolul jucat de o mutaţie a genei BRCA1 în cancerul mamar şi ovarian.

Descoperirea a permis efectuarea de teste genetice care pot identifica femeile care prezintă un risc crescut de cancer mamar, precum şi măsurile care trebuie luate pentru a le reduce riscul, cum ar fi depistarea suplimentară şi intervenţiile chirurgicale preventive.

Un bărbat de 45 de ani este cercetat după ce a încercat să fure seiful cu încasări al unei agenţii de pariuri din Craiova, el renunţând după declanşarea alarmei.

Economie 2023-05-07 12:00:10

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a explicat vineri, la emisiunea „LIVE” de la Digi24, prezentată de Alexandru Rotaru, că în ceea ce privește termoficarea „în patru ani vom fi mult mai bine decât suntem acum”, adăugând că va rezolva 70-80% din avariile care sunt în prezent.

Economie 2024-07-05 19:54:43

Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani şi spitalizat de peste trei săptămâni din cauza unei duble pneumonii, şi-a continuat luni tratamentele cu asistenţă respiratorie la Spitalul Gemelli din Roma, dar „este încă prea devreme pentru a se vorbi despre întoarcerea sa” în viaţa publică, a declarat o sursă de la Vatican, citată de AFP.Starea de sănătate a liderului Bisericii Catolice, care a început să reacţioneze bine la tratament, a prezentat „uşoare ameliorări”, a anunţat sâmbătă Vaticanul.Ziua de luni include exerciţii de fizioterapie respiratorie şi motorie, a precizat biroul de presă al Sfântului Scaun.La fel ca în ultimele zile, suveranul pontif a petrecut „o noapte liniştită”, cu o mască de oxigen, înainte să îşi reia, în timpul zilei, oxigenoterapia cu debit mare prin canule nazale.În timpul dimineţii de luni, papa Francisc a urmărit din scaunul său cu rotile, prin intermediul unei conexiuni video, exerciţiile spirituale al Curiei Romane, o tradiţie care se ţine în fiecare an la începutul Postului Mare.De asemenea, papa a fost informat despre inundaţiile care au făcut victime în Argentina şi şi-a exprimat „apropierea faţă de persoanele afectate”, a transmis Vaticanul, potrivit Agerpres.În pofida unei stări stabile în ultimele zile, medicii îşi menţin prognosticul vital „rezervat”. Prin urmare, „este prea devreme pentru a vorbi despre o revenire la reşedinţa Sf. Marta”, unde papa locuieşte la Vatican, a precizat o sursă.Echipa medicală nu s-a pronunţat despre durata spitalizării suveranului pontif, cea mai lungă de la alegerea lui ca papă în 2013, ceea ce face să planeze anumite incertitudini asupra viitorului liderului Bisericii Catolice.Următorul buletin medical este aşteptat luni în jurul orei 18:00 GMT, în timp ce rugăciunea zilnică a rozariului, dedicată însănătoşirii papei Francisc, va avea loc de acum înainte spre sfârşitul după-amiezii la Vatican.Duminică, papa Francisc a comunicat un text scris pentru rugăciunea Angelus, în care le-a mulţumit voluntarilor care le ajută pe persoanele aflate în dificultate, lăudând „apropierea şi tandreţea lor”.„Eu însumi am simţit grija serviciului de îngrijire şi tandreţea atenţiei lor, în special din partea medicilor şi a personajului îngrijitor, cărora le mulţumesc din toată inima mea”, a subliniat el.În ultimii ani, Jorge Bergoglio, ales papă pe 13 martie 2013, a suferit o serie de probleme de sănătate, de la o operaţie la colon în 2021 la o hernie în 2023. La vârsta de 21 de ani, papa Francisc a fost pe punctul de a muri din cauza unei pleurezii, iar lobul superior al plămânului său drept a trebuit să fie extirpat.

Economie 2025-03-10 19:50:45

Partidul bulgar de centru-dreapta GERB, al fostului premier Boiko Borisov, care a obţinut cele mai multe voturi la alegerile legislative anticipate de duminică, a îndemnat miercuri formaţiunile politice să dea undă verde unui nou guvern „cu orice preţ”, după al cincilea scrutin cu final neconcludent în doi ani.

Economie 2023-04-05 15:54:27

România aduce forţă de muncă din Asia, din cauza lipsei acute de muncitori de la noi din țară. Străinii vin să lucreze în domenii precum HoReCa, construcții sau producție, iar unii dintre ei sunt angajați chiar de administrații publice locale. Costurile cu un muncitor străin pot ajunge la aproape 800 de euro.

Economie 2022-11-26 14:18:06

România ar trebui să-şi permită să aibă un avion înregistrat la Armată pentru preşedinte şi premier, a declarat, marţi, vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR.

Economie 2023-03-22 08:16:41

Militarii ucrainenii au publicat imagini în premieră cu distrugerea unei rachete de croazieră rusești de către un sistem antiaerian Gepard, furnizat Ucrainei de către Germania în vara acestui an. Înregistrarea video a fost publicată pe contul de Telegram al publicației Ukraine 24/7 însoțită de comentariul; „Calitatea germană în acțiune”.

Economie 2022-12-06 12:22:48

Preşedintele în exerciţiu al Braziliei, Jair Bolsonaro, a graţiat agenţi ai forţelor de securitate condamnaţi pentru crime comise în urmă cu peste 30 de ani, iar decretul său se aplică, potrivit experţilor juridici, celor responsabili de masacrul dintr-o închisoare în 1992.

Economie 2022-12-24 08:06:21