China a respins acuzaţiile NATO că ar reprezenta o provocare la adresa intereselor şi securităţii blocului militar occidental şi s-a declarat împotriva oricărei încercări a Alianţei Nord-Atlantice de a-şi extinde influenţa în regiunea Asia-Pacific, transmite Reuters.

Într-un comunicat transmis marţi, în plină desfăşurare a summitului de la Vilnius, NATO a declarat că Republica Populară Chineză (RPC) îi ameninţă interesele, securitatea şi valorile cu „ambiţiile şi politicile sale coercitive”.

„China foloseşte o gamă largă de instrumente politice, economice şi militare pentru a-şi creşte amprenta globală şi pentru a-şi proiecta puterea, rămânând în acelaşi timp opacă în ceea ce priveşte strategia, intenţiile şi formarea militară. Operaţiunile maliţioase hibride şi cibernetice ale Chinei şi retorica de confruntare şi dezinformarea vizează aliaţii şi dăunează securităţii Alianţei”, au declarat liderii NATO în comunicatul lor.

Misiunea chineză din Europa a reacţionat într-un comunicat afirmând că ceea ce spune NATO legat de China ignoră faptele de bază, distorsionează realitatea în legătură cu poziţia şi politicile Chinei şi discreditează în mod deliberat China.

„Ne opunem şi respingem cu fermitate aceste acuzaţii”, se arată într-un comunicat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că deşi China nu este un „adversar” al NATO, ea contestă tot mai mult ordinea internaţională bazată pe reguli prin „comportamentul său coercitiv”.

„China contestă din ce în ce mai mult ordinea internaţională bazată pe reguli, refuzând să condamne războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ameninţă Taiwanul şi efectuează o consolidare militară substanţială”, a arătat Stoltenberg.

Cu toate acestea, NATO nu a menţionat chestiunea Taiwanului în comunicatul său.

Ministerul de Externe din Taiwan a declarat că este „foarte semnificativ” că Stoltenberg şi-a exprimat clar încă o dată preocuparea pentru securitatea din Strâmtoarea Taiwan.

„Taiwanul este un membru responsabil, democratic al regiunii Indo-Pacific şi este dispus să colaboreze cu parteneri similari, precum Europa şi Statele Unite, pentru a combate în comun constrângerea şi provocările din partea regimurilor autoritare”, a adăugat acesta.

La summitul de două zile de la Vilnius participă şi câţiva lideri din Asia-Pacific cu care NATO are relaţii apropiate.

Prim-ministrul japonez Fumio Kishida, care s-a alăturat aliaţilor pentru a doua oară, şi-a propus să reamintească NATO că trebuie să ţină seama de riscurile din Asia de Est, în timp ce preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol caută o cooperare internaţională mai profundă în domeniul securităţii pe fondul ameninţărilor nord-coreene şi al tensiunilor cu China.

În mai, Kishida a declarat că Japonia nu intenţionează să devină membră NATO, chiar dacă NATO deschide un birou la Tokyo, primul în Asia, pentru a facilita consultările în regiune.

China se opune cu fermitate „mişcării NATO către Est, în regiunea Asia-Pacific”, a transmis Beijingul şi a avertizat că orice acţiune care ameninţă drepturile şi interesle sale „legitime” va primi un „răspuns hotărât”.

În comunicatul de marţi, NATO a mai spus că China încearcă să controleze sectoarele tehnologice şi industriale-cheie, infrastructura critică şi materialele strategice, precum şi lanţurile de aprovizionare, iar Beijingul şi-a folosit, de asemenea, pârghia economică pentru a crea dependenţe strategice şi pentru a-şi spori influenţa. Agenţia de presă a statului chinez, Xinhua, a răspuns cu un material în care arată că războaiele şi conflictele care implică state NATO sugerează că blocul militar reprezintă o „provocare gravă” pentru pacea şi stabilitatea globală.

„În ciuda întregului haos şi a conflictelor deja provocate, NATO îşi extinde tentaculele în regiunea Asia-Pacific cu scopul expres de a controla China”, afirmă Xinhua.